Reformele sociale din cadrul Mecanismului de Reformă și Reziliență: deficitul de forță de muncă și de competențe în România, reforma serviciului public de ocupare a forței de muncă, sistemul public de pensii, precum și țintele naționale 2030 au reprezentat câteva dintre temele discuțiilor dintre ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, și Nicolas Schmit, comisarul european pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale, aflat în vizită de lucru în România. Potrivit unui comunicat al MMSS, comisarul european, Nicolas Schmit, a transmis recunoștința Comisiei Europene și aprecierea pentru ceea ce fac Guvernul României și poporul român pentru refugiați, arătând că deși numărul cetățenilor ucraineni care au venit goniți de război a fost masiv, felul în care a fost gestionată această situație a fost „absolut remarcabil”.

În același timp, oficialul european a dat asigurări că România și țările care se confruntă cu criza refugiaților din Ucraina vor fi sprijinite de Comisia Europeană, fără ca aceste eforturi să afecteze suportul acordat grupurilor vulnerabile aflate în  sărăcie și excluziune socială.

Un alt aspect discutat a vizat modernizarea serviciului public de ocupare și politicile active pe piața muncii, respectiv crearea de locuri de muncă, reducerea șomajului în rândul tinerilor și atingerea țintei de ocupare de 76%, până în 2030, stabilite de România la Summitul de la Porto.

Cei doi oficiali au abordat și problema sărăciei din țara noastră. Nicolas Schmit a spus că ținta asumată de România, de a reduce gradul de sărăcie pentru 2,5 milioane de persoane, este ambițioasă. Comisarul a apreciat că aici intervine și problema pensiilor mici, care întreține sărăcia în rândul vârstnicilor.

Marius Budăi a explicat oficialului european că România are o problemă de sustenabilitate a sistemului public de pensii din cauza faptului că între 4 și 5 milioane de cetățeni români, calificați în România, au plecat în alte state membre UE și contribuie la economia acestora. În acest context, demnitarul român a solicitat „flexibilitate” în privința ajustării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, precum și în legătură cu durata menținerii unui astfel de plafon. Oficialul român a afirmat că este conștient că acest lucru nu este posibil într-un termen foarte scurt, dar că negocierea trebuie să înceapă. Totodată, el a transmis oficialului european că susține orice reformă care se raliază la tot ceea ce înseamnă prevederile Tratatului UE, dar că nu va semna niciodată o reformă care să mențină sau care să conducă la sărăcirea cetățenilor români.

Comisarul european, Nicolas Schimt, a precizat că stabilirea unui nou plafon ar putea avea loc după finalizarea analizei realizate de Banca Mondială, în baza contractului de asistență tehnică pentru implementarea reformei cu sistemul public de pensii din România. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)