Marius Vasiliu (MIPE): PNRR va trebui să fie un instrument de finanțare flexibil, ușor de implementat și orientat spre realizarea reformelor
Telex » Știri 11 februarie 2021
Dezbaterile publice asupra actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență au continuat la sediul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) şi au vizat, în cea de-a treia zi, tematica resurselor pentru modernizare în regiuni și județe, cu participarea Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Asociației Orașelor din România, respectiv implicarea societății civile și experiența acestora în conturarea unui plan de o asemenea anvergură.
În acest context, potrivit unui comunicat al MIPE, ministrul de resort, Cristian Ghinea, a subliniat faptul că reformele finanțate în cadrul PNRR trebuie să fie corelate cu recomandările de țară, punctând, în cadrul primei dezbateri, faptul că PNRR este un instrument unic, inovator și un suport bugetar pentru reformele atât de necesare țării noastre. A arătat că trebuie identificate acele intervenții care au un impact pozitiv asupra bugetului de stat, indiferent dacă vizează reforme sau instrumente financiare care să susțină dezvoltarea economiei. „Vă rog să vă gândiți la cum putem crea instrumente financiare pentru autoritățile locale și județene, astfel încât, dacă investim 1 euro, să nu rămânem doar cu 1 euro cheltuit, ci să atragem alți 2-4 euro prin schemele de garanții şi subvenții”, a explicat ministrul. El a amintit, totodată, faptul că jumătate din alocarea PNRR constă în împrumuturi ce vor fi rambursate de la bugetul de stat. A evidențiat că este necesară o legătură clară între reforme și investiții, exemplificând cu nevoia de îmbunătățire a calității aerului sau cea de împădurire a zonelor în curs de deșertificare.
Concret, a explicat că problema împăduririi poate fi considerată o problemă structurală ce și-ar găsi rezolvarea printr-o reformă care include mai multe aspecte complexe: clarificarea cadrului legislativ, apoi aspecte juridice și de proprietate și, nu în ultimul rând, este vorba despre nevoie de fonduri. Așadar, este un exemplu clar de reformă, care constă în clarificare legislativă şi, pe de altă parte, alocare de bani pentru ținte concrete. Acesta e tipul de legătură dorit, între reforme și investiții.
A discutat în continuare cu reprezentanții Consiliilor Județene despre provocările din domeniul sănătății și posibilitățile de finanțare a spitalelor regionale prin Programul Operațional Sănătate 2021-2027, respectiv prin reformele ce pot fi incluse în PNRR.
În cadrul dezbaterii au mai fost abordate aspecte legate de dezvoltarea infrastructurii rutiere, întărirea capacității administrative, despre soluții pentru digitalizarea administrației locale.
În întâlnirea dedicată Asociației Orașelor din România, secretarul de stat, Marius Vasiliu, a reiterat propunerea făcută în cadrul dezbaterilor din ziua precedentă cu AMR, respectiv crearea instrumentului de finanțare pentru primării, un fond de reziliență pentru localități, din care ar putea fi finanțate școli, spitale, precum și alte obiective, în baza unui mecanism de prioritizare a investițiilor. Totodată, a fost subliniat faptul că PNRR va trebui să fie un instrument de finanțare flexibil, ușor de implementat și orientat spre realizarea reformelor.
În cadrul reuniunii referitoare la utilizarea experienței ONG-urilor în elaborarea PNRR, au fost discutate soluții pentru realizarea reformei administrative, de transparentizare a modului în care sunt cheltuite fondurile publice, realizarea unui proiect pilot de analiză a actului de reglementare, îmbunătățirea SEAP, precum și măsuri de susținere a mediului înconjurător.
Totodată, a fost prezentată Fișa pentru Reforme și Investiții, document care va facilita transmiterea de propuneri pentru actualizarea PNRR. Fișa a fost transmisă ministerelor de linie, iar astăzi urmează să fie publicată pe site-ul MIPE.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara