Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri a prezentat în Guvern un Memorandum prin care propune includerea în Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, și a avizului Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii (GEIEAN). Totodată, ținând seama de recomandările Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale, de prevederile legislației în vigoare, precum și de practica unor organe de specialitate ale administrației publice centrale (ANAF, ANPC, ANT etc.), în Memorandum se propune ca Guvernul să dispună aplicarea Testului IMM, cu titlu experimental și în mod voluntar, și în cazul ordinelor, instrucțiunilor și altor acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice de specialitate din sfera impozitelor și taxelor, ajutoarelor de stat, înregistrării și autorizării persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale și a persoanelor juridice, stabilirii, modificării condițiilor, termenelor și procedurilor referitoare la obligațiile de raportare, prin care se stabilesc prescripții cu caracter de normă sau reguli noi în sarcina întreprinderilor mici și mijlocii și pentru care este important de știut ce impact vor avea asupra activității acestora, cât este de mare acest impact și care este sensul acestuia (pozitiv sau negativ).

În document se menționează, de asemenea, că GEIEAN va analiza periodic și va informa trimestrial Guvernul, prin intermediul MECRMA, și în ceea ce privește actele normative pentru care nu a fost efectuat Testul IMM prin care se stabilesc prescripții cu caracter de normă sau reguli noi în sarcina întreprinderilor mici și mijlocii.

„A simplifica relația statului cu mediul de business reprezintă o prioritate pentru echipa noastră, astfel încât am decis să realizăm o analiză consecventă cost-beneficiu pentru IMM-uri, a Testului IMM, a evaluărilor ex ante ale impactului tuturor noilor reglementări și ale modificărilor acestora. Concret, insistăm asupra faptului că niciun act normativ cu impact asupra mediului de afaceri nu este adoptat de Guvern dacă Testul IMM nu este aplicat într-un mod transparent”, a declarat Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, președintele GEIEAN. „Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecțiilor care se impun și la îmbunătățirea condițiilor pentru IMM-uri în definitivarea proiectelor de acte normative. Precizăm că analiza preliminară a GEIEAN nu exclude obligativitatea inițiatorilor unui act normativ cu relevanță în acest domeniu de a aplica Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată cu modificările și completările ulterioare”, se precizează într-un comunicat al MECRMA.

Context. UE și statele membre ar trebui să elaboreze norme ținând cont de caracteristicile IMM-urilor, în conformitate cu principiul III al Small Business Act (SBA), care presupune definirea regulilor după principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”, precum și după cel al „Numărului constant”. În România, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 62/2014, evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii se face prin aplicarea Testului IMM.

Astfel, inițiatorul actului normativ identifică natura influenței proiectului de act normativ (pozitivă, negativă, mixtă sau necunoscută) asupra principalelor categorii de factori:

a) factori economici precum: competitivitatea, fluxurile de investiții, fluxurile comerciale, costurile financiare, costurile de adaptare a produselor, costurile administrative ale societăților comerciale, autoritățile statului (buget, birocrație, structura aparatului de stat), inovația și cercetarea, consumatorii și menajele, contextul macroeconomic, alte categorii de factori economici dacă este cazul;

b) factori sociali precum: piața forței de muncă, standardele și regulile locurilor de muncă, protecția și incluziunea socială a anumitor grupuri, sănătatea publică, sistemul educațional, cultura, alte categorii de factori sociali dacă este cazul;

c) factori de mediu precum: clima, transportul și eficiența energetică, calitatea aerului, flora, biodiversitatea și peisajul, calitatea apei, calitatea solului, resursele regenerabile și neregenerabile, utilizarea suprafețelor agricole, alte categorii de factori de mediu dacă este cazul;

d) factori specifici IMM-urilor precum: înființarea de IMM-uri, desființarea de IMM-uri, creșterea/descreșterea potențialului și performanțelor IMM-urilor existente.