În prezent, pot fi „inventariate” multe explicații ale faptului că, în ultimul timp, s-au înmulțit și au câștigat în calitate dezbaterile consacrate evoluției procesului antreprenorial în țara noastră. Astfel, se examinează și definițiile avansate în legătură cu calitățile de manager, întreprinzător și antreprenor. Nu vom intra în fondul acestor dezbateri, întrucât nu s-a ajuns încă la un anumit consens conceptual. Prezintă, însă, mai mult interes esența calităților menționate, esență exprimată cel mai bine prin noțiunea de antreprenor și, pe un plan mai larg, de antreprenoriat. În acest fel, evităm o polemică, în bună măsură, inutilă și ne apropiem de ceea ce ne interesează mai mult.

Punctul de pornire îl constituie recenta evaluare a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, respectiv noțiunea de antreprenoriat, mai cuprinzătoare comparativ cu cele de întreprinzător și manager. Potrivit evaluărilor oficiale, antreprenoriatul din România a ajuns în stadiul maturizării, ceea ce marchează o etapă superioară în modul în care este condusă economia, începând cu entitățile de bază. Prin urmare, avem de-a face cu o etapă semnificativă a respectivului proces, etapă care poate fi definită atât prin parametri cantitativi, cât și prin cei calitativi. O expresie concludentă a evoluțiilor la care ne referim oferă tot o evaluare oficială, prin trimiterea la dinamica exportului românesc.

Fără să subapreciem contribuțiile sectorului public, se impune a sublinia ponderea net superioară a sectorului privat în produsul intern brut (PIB). Observăm, înainte de toate, rolul schimbărilor structurale ale întregului proces de creștere economică. Este limpede că nu ar fi fost posibilă creșterea de zeci de ori a PIB în întreaga perioadă postdecembristă dacă nu s-ar fi produs schimbări de structură, începând cu aplicarea conceptului de proprietate. Transformările, în cei aproape 35 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, au la bază cele două laturi ale procesului reformator, adică restructurarea și privatizarea.

Nu ne propunem o trecere în revistă exhaustivă a acestor evoluții, ci, pornind tocmai de la rezultatele la zi, avem în vedere relevarea originilor acestor transformări de esență.

Se poate recurge la o periodizare a întregului traseu postdecembrist din mai multe perspective, dar, în cazul de față, ne concentrăm asupra modului în care a crescut ponderea sectorului privat, mai simplu spus, cum a renăscut capitalismul în România. A fost parcursă așa-numita etapă a capitalismului sălbatic, care a avut efecte predominant negative, însă, pe latura pozitivă, a permis cel puțin menținerea pe „linia de plutire” a economiei românești prin  acumularea primitivă a capitalului. Cum se știe, procesul de privatizare a fost accelerat prin diferite metode, inclusiv prin transferul de proprietate în masă. Cu toate că s-au comis erori, s-au manifestat ezitări, s-au adoptat măsuri contradictorii, s-a reușit ca, la sfârșitul ultimului deceniu din secolul trecut, să se oprească declinul și să înregistreze primii pași spre reluarea creșterii economice în condițiile intensificării pregătirilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană. În 2004, a venit de la Bruxelles decizia potrivit căreia, în România, se instaurase o economie de piață funcțională. Capitaliștii români și-au însușit, în bună măsură, valorile, principiile și metodele folosite în restul statelor membre ale Uniunii Europene, piața fiind curățată de majoritatea reziduurilor capitalismului sălbatic.

În toate aceste procese care au ridicat ponderea sectorului privat în PIB la peste 90%, un rol important l-au avut profesioniștii contabili, care – la rândul lor – au introdus principiile, valorile și metodele specifice lumii business-ului pe toate palierele economiei noastre naționale.

Această foarte sumară trecere în revistă a unor evoluții istorice nu și-a propus să înlocuiască analizele multi și interdisciplinare, ci doar să releve realități palpabile, însoțite de învățămintele necesare pentru evitarea disfuncționalităților, pentru întărirea rezilienței economiei, astfel încât, în viitorul previzibil, să se înregistreze rezultate cantitative și calitative, menite să micșoreze semnificativ decalajele care ne despart de media nivelurilor de bază la scara întregii Uniuni Europene.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)