Maxim și minim
Numărul 29-30, 26 iul. - 8 aug. 2023 » La început a fost cuvântul...
Evaluarea unui fapt, a unui eveniment, a unei acțiuni din sfera economico-socială – așa cum o oferă, deseori, mass-media – ar fi mult mai percutantă dacă, în toate cazurile, s-ar respecta, măcar la nivel minimal, normele lingvistico-logice. Bunăoară, într-o emisiune televizată, s-a afirmat că „dimensiunea medie optimă a unei exploatații agricole este de maxim 50 de hectare”. Nu discutăm acum valabilitatea acestei aserțiuni, ci modul în care a fost utilizat cuvântul „maxim”. Desigur, forma corectă era „maximum”, adică în sensul de „cel mult”.
În schimb, într-o publicație săptămânală, s-a menționat că „prin rezultatele înregistrate de firma X ar fi fost cu putință un profit maximum de 5 procente”. Or, formula adecvată era de „profit maxim”. La rândul lui, un participant la o dezbatere radiofonică a declarat că „maxim într-o lună vor fi recuperate restanțele”. În acest caz, se impunea utilizarea termenului „maximum”.
Erori asemănătoare se întâlnesc frecvent și când se recurge la noțiunea de minim. Astfel, tot într-o emisiune de radio, s-a menționat că „nivelul acceptabil de adaos comercial este de minim 5 la sută”. E evident că se cerea folosită noțiunea de „minimum”, respectiv „cel puțin”. Mai consemnăm că un cotidian bucureștean a anunțat, între altele, că „minim un an este termenul acceptabil pentru finalizarea investiției”. Aici, corect era să se scrie „minimum”. În concluzie, reamintim că formulele minim și maxim se folosesc când avem de-a face cu adjective, iar minimum/maximum când apelăm la adverbe. Exemplele prezentate – alese din multe altele – ne arată că un „minimum” de cunoștințe gramaticale asigură, de cele mai multe ori, un „maximum” de calitate comunicațională. Un „maximum” care este, deopotrivă, în folosul autorilor și al tuturor consumatorilor de presă. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice