Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (Coreper) a confirmat Acordul provizoriu dintre Preşedinţia României a Consiliului UE şi Parlamentul European privind reutilizarea pe scară mai largă a datelor finanţate din fonduri publice având un impact benefic asupra tuturor cetăţenilor şi agenţilor economici din spaţiul european, a anunţat Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI). „Această reformă reprezintă o etapă importantă în furnizarea de materie primă esenţială pentru aplicaţii de inteligenţă artificială, dar şi pentru alte aplicaţii care se bazează pe disponibilitatea unor volume mari de date. Ea creează oportunităţi pentru toate sectoarele economiei, stimulând crearea de locuri de muncă şi creşterea economică”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale din România, preşedinte al Consiliului TTE în domeniul digital.

Volume mari de date detinute de sectorul public, de exemplu date meteorologice şi date privind mediul înconjurător, vor fi disponibile mai rapid şi mai uşor pentru crearea de noi produse şi servicii, precum şi pentru dezvoltarea generală a unei societăţi bazate pe date. Astfel, ambasadorii la UE au confirmat acordul obţinut de preşedinţia română cu Parlamentul European cu privire la o reformă care va aduce la zi normele UE privind reutilizarea datelor din sectorul public, astfel încât să reflecte evoluţiile din domeniul tehnologiilor digitale. Noile norme vor stimula într-o şi mai mare măsură inovarea digitală, în special în domeniul inteligenţei artificiale.

„Reforma extinde domeniul de aplicare a normelor privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public (ISP) astfel încât să nu mai cuprindă doar organismele din sectorul public, ci să includă întreprinderile publice din sectorul transporturilor şi din cel al utilităţilor publice. Aceste sectoare nu vor avea obligaţia de a pune date la dispoziţie, cu excepţia cazului în care se prevede astfel în legislaţia naţională, în legislaţia Uniunii sau chiar în directiva privind ISP. Însă, dacă doresc să pună datele la dispoziţie, vor trebui să respecte aceleaşi principii ca organismele din sectorul public, inclusiv privind transparenţa, nediscriminarea şi acordurile exclusive. Va exista o garanţie împotriva dezavantajelor concurenţiale, care va proteja întreprinderile din sectorul public aflate în concurenţă directă cu companii private”, se precizează în comunicatul MCSI.

Reforma introduce conceptul de seturi de date cu valoare ridicată, care vor fi puse la dispoziţie în mod gratuit prin intermediul unei interfeţe de programare a aplicaţiilor (API). Textul prevede şase categorii principale de seturi de date cu valoare ridicată: date geospaţiale, date privind observarea Pământului şi mediul înconjurător, date meteorologice, date statistice, date privind companiile şi structura de proprietate a companiilor şi date privind mobilitatea. Această listă va fi actualizată şi vor fi selectate seturi de date specifice din cadrul acestor categorii (de exemplu hărţi şi coduri poştale din categoria datelor geospaţiale) prin intermediul legislaţiei secundare.

Normele vor viza şi datele provenite din cercetare care beneficiază de finanţare publică şi care sunt disponibile deja în baze de date publice si vor încuraja diseminarea de date dinamice, cum ar fi transportul în timp real sau datele meteorologice generate de senzori sau de sateliţi.

În general, datele din sectorul public vor fi disponibile în mod normal fie gratuit, fie la un preţ egal cu costul marginal. Însă, deoarece unele organisme din sectorul public trebuie să genereze venituri, în anumite situaţii se permite perceperea unor taxe limitate.

Potrivit sursei citate, noua directivă promovează, în plus, utilizarea datelor deschise (date în formate deschise care pot fi utilizate liber şi pot fi partajate în orice scop); de aceea, pentru a reflecta acest fapt, noţiunea de date deschise a fost adăugată în titlul directivei.

După intrarea în vigoare a directivei, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a integra aceste dispoziţii în legislaţia naţională. Întrucât directiva stabileşte doar standarde minime, statele membre au libertatea de a depăşi aceste standarde în normele lor naţionale.

Propunerea constituie un element esenţial al „pachetului privind datele”, publicat de Comisie în aprilie 2018 în cadrul strategiei privind piaţa unică digitală. După aprobarea dată de Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi, textul va face obiectul unei revizuiri de către experţii jurişti-lingvişti. Apoi, actul legislativ trebuie să fie adoptat în mod formal de Parlamentul European şi Consiliu. Se preconizează că adoptarea va avea loc în cursul primăverii.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)