Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat, pe site-ul instituției, la secțiunea Transparență decizională, proiectul de OUG pentru liberalizarea promovării exportului românesc prin modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și prin modificarea OUG nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat. „Proiectul urmărește desființarea actualului Program de Promovare a Exporturilor, care a dovedit grave disfuncționalități în urma mai multor controale  interne și semnalări ale Curții de Conturi. Din anul 2002, România implementează un program de promovare a exporturilor (PPE) dirijat prin intermediul Ministerului Economiei, în baza OUG 120/2002. PPE este un instrument de subvenții în administrarea Ministerului Economiei, cu finanțare de la bugetul de stat. Prin PPE se subvenționează parțial sau total, în principal cheltuielile privind participarea la târguri internaționale și organizarea de misiuni economice. Beneficiile principale ale PPE sunt direcționate către o minoritate, care pe deasupra este nesemnificativă pentru export”, se menționează într-un comunicat al MEAT.

Potrivit reprezentanților ministerului de resort, cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape 3 ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei. Între anii 2015-2019, numărul mediu anual de beneficiari ai PPE participanți la târguri a fost de 395. În același timp, numărul mediu anual de beneficiari participanți la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan și participanți la diverse târguri. „În realitate, numărul beneficiarilor scade atunci când sunt identificați participanții cu aceiași asociați, din același grup de societăți, cu aceiași administratori sau cu adrese identice. Raportat la numărul de târguri și misiuni finanțate în 2015, respectiv 2019, se constată că numărul mediu al societăților care au participat la târguri a scăzut de la 9 firme/târg și 8 firme/misiune la 8 firme/târg și 7 firme/misiune. Așadar, creșterea cheltuielilor PPE, a avut loc fără extinderea, sau chiar cu restrângerea, numărului de societăți beneficiare de finanțare. Mai degrabă, s-a mărit finanțarea către același număr de societăți”, afirmă MEAT.

Analizând distribuția sumelor de finanțare către societățile beneficiare, suma de bani medie cheltuită cu finanțarea societăților pentru participarea la târguri a fost 118.000 lei în 2019. „Cu toate acestea o discrepanță importantă există între firmele care au mai beneficiat în trecut și cele noi (care nu au mai fost beneficiat de finanțare și anii anteriori). Pentru firmele noi, suma medie a fost de 89.000 lei, în timp ce pentru firmele care au fost finanțate și în fiecare dintre anii 2015-2018, suma medie finanțată în 2019 a fost de 145.000 lei”, se relevă în comunicat.

De asemenea, inițiatorii spun că, raportat la numărul societăților finanțate în anul 2019 pentru participare la târguri internaționale, peste jumătate dintre ele au fost finanțate și în anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ele au avut legături prin intermediul asociaților/administratorilor comuni cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți. Totodată, în 2019, numărul de firme care nu au mai beneficiat de finanțare și în anii anteriori a fost sub 35% din beneficiarii anului 2019, însă dintre acestea aproximativ un sfert au avut același tip de legături cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți.

„Astfel, programul este departe de a «beneficia tuturor agenților economici», așa cum se pretinde. În ciuda acestui fapt, în «Bilanțul PPE 2019» prezentat în ședința Consiliului de Export din 23.12.2019, copreședintele consiliului notează succesul programului printr-un număr de «peste 900 de beneficiari». Așadar, deși costurile PPE au crescut de aproape 3 ori, creșterea cheltuielii bugetare nu a reflectat neapărat o extindere a beneficiilor PPE către un număr semnificativ mai mare de antreprenori, ci dublarea subvenției medii per beneficiar, care a crescut de la 63.000 lei în 2015 la 118.000 lei în 2019”, se arată în comunicatul MEAT.

Proiectul lansat în dezbatere publică de ministerul de resort a fost elaborat, potrivit inițiatorilor, „pentru că este necesară o politică de promovare a exportului care să fie accesibilă tuturor potențialilor exportatori. Una care să nu avantajeze anumiți beneficiari în defavoarea altora. Programele care dau banii statului preferențial afectează existența și succesul unor întreprinderi în defavoarea altora. Implementarea lor prin intermediul unui comitet central de decizie, chiar și în parteneriat cu anumite structuri private, contribuie la limitarea accesibilității acestor ajutoare și la crearea unui segment de firme conectate politic care sunt eterne beneficiare de ajutoare”.

În acest context, inițiatorii au în vedere „implementarea unui sistem de deductibilitate extinsă a cheltuielilor legate de activitatea de export pentru toate firmele care își doresc acest lucru. Astfel, statul poate să încurajeze exportul într-un mod prin care să poată beneficia orice întreprindere română și fără a le favoriza pe unele în pofida altora. Acest sistem este accesibil tuturor, nu conferă avantaje doar unor firme și, mai mult, încurajează responsabilitatea antreprenorială a deciziilor de cheltuire a banilor. Încurajează responsabilitatea deoarece costul participării la acțiuni de promovare este împărțit între firmă și stat. Astfel, întreprinderile au stimulentul să fie chibzuite cu cheltuielile ocazionate. Un astfel de stimulent nu există atunci când un organism central poate cheltui banii publici”.

Alte beneficii sunt reprezentate de extinderea opțiunilor de evenimente pentru exportatori. „Acestea nu ar mai fi decise în mod limitativ în cadrul Consiliului de Export, în funcție de negocierea unui buget între diferite sectoare. Ar deschide oportunitatea participării exportatorilor la târguri și misiuni țintite pe piețe sau nișe alese conform propriilor nevoi și planuri de afaceri. Nu în ultimul rând se evită costurile administrative, de implementare, contractarea în cadrul procedurilor de achiziții publice, costuri legate de implementarea măsurilor Curții de Conturi, litigiile generate și pierdute în legătură cu incidentele ivite în PPE”, subliniază MEAT.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)