România trebuie să acționeze și să ia măsuri, în contextul în care apa a devenit astăzi o provocare pe care trebuie să o ia în considerare, susține Mella Shvartz, director general adjunct al Departamentului pentru Dezvoltarea Infrastructurilor de Apă și Canalizare din cadrul Autorității guvernamentale israeliene pentru apă și canalizare (IWA). "România și Israelul au o tradiție lungă de cooperare în multe domenii și acum în domeniul apei. Istoric, apa nu a fost o problemă în România, dar, ca și în toate celelalte țări, nu numai din Europa, astăzi apa este o provocare pe care trebuie să o luăm în considerare în contextul încălzirii globale și schimbărilor climatice. Iată că și România se confruntă cu această provocare. În general, când ai o provocare, când ai o nevoie, cum se spune «nevoia te învață», atunci trebuie să acționezi și să iei măsuri", a declarat, pentru Agerpres, Mella Shvartz.

O echipă de experți israelieni din cadrul Autorității guvernamentale israeliene pentru apă și canalizare (IWA) au efectuat săptămâna trecută o vizită în România pentru a împărtăși autorităților române o parte din experiența lor cu privire la diferitele soluții pe care Israelul le-a dezvoltat în sectorul apei. "Am venit să împărtășim din experiența noastră, deși noi avem altă climă, suntem o țară mult mai mică, dar tocmai pentru că, fiind în Orientul Mijlociu și suferim din cauza lipsei de apă, noi am muncit mult pentru a inova, pentru a crea noi soluții. Noi am avut în Israel cinci ani consecutivi de secetă, prima oară în istoria modernă a Israelului, și totuși, în acești cinci ani, apa s-a distribuit 24 de ore, șapte zile, adică fără nicio întrerupere, datorită măsurilor pe care le-am luat, pentru că am gândit pe termen lung că poate fi o problemă pe plan mondial", a explicat ea.

Expertul israelian a menționat importanța utilizării apelor uzate tratate pentru agricultură, subliniind că Israel este lider mondial în acest domeniu, în condițiile în care distribuie 85% din apele uzate în acest sector. Ea a precizat că edilul-șef din Buzău, Constantin Toma, a inițiat un astfel de proiect ce ar putea deveni un model de implementare la nivel național: "În România nu fost probleme cu apa pentru că sunt atâtea râuri, este Dunărea, dar, repet, nevoia te învață, iar proiectul pe care domnul primar Toma l-a inițiat este tocmai pentru utilizarea apelor uzate tratate în zona Buzăului. Am vizitat stația de tratare din Buzău, este foarte impresionant. Este o stație mare, care deservește locuitorii Buzăului, circa 100.000 -120.000 de locuitori, dar poate deservi dublu. Domnul primar are în plan să lege toate comunele și satele din jur, iar apa tratată să o folosească la irigații. Deocamdată sunt în discuții pentru preluarea canalelor de irigații de la ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare - n. r.), iar ulterior poate demara efectiv acest proiect. În cadrul cooperării noastre, noi putem furniza multă documentație tehnică, trebuie făcut un studiu de fezabilitate, licitația și execuția”.

Implementarea unor astfel de proiecte, în condițiile în care România are peste 300 de stații de epurare, ar aduce numeroase avantaje din punct de vedere economic, al eficienței energetice și al calității apei. "Vă dați seama ce economie de apă potabilă înseamnă? După cum poate ați auzit, noi am construit cinci instalații de desalinizare a apei de mare, încă două sunt în construcție și încă două în plan, iar acestea ne pot furniza toată cerința de apă potabilă. Dar avem, bineînțeles, o cerință foarte mare la agricultură. În România, circuitul apei este unul foarte lung și, mai mult, m-aș îngrijora de calitatea apei. Știu că sunt parametri și standarde, dar nu știu dacă se respectă sau cine le controlează. Apa din stația de epurare este distribuită în râu și din râu în canalele de irigare și pe urmă la agricultori. De ce să nu intre din stație direct la agricultori? Nu uitați că din același râu se trage și apa pentru băut. De ce să nu lăsăm râul curat, să nu-l poluăm și să tratăm această apă, s-o dăm direct în canalele de irigație și de acolo agricultorilor? Noi nu avem canale de irigații, avem stații de pompare și conducte care duc apa pe câmp direct la agricultori. Agricultorii noștri au primit cu foarte multă bucurie apa aceasta datorită costului foarte scăzut, adică la mai puțin de jumătate de preț decât apa potabilă. Costurile sunt mult mai mici la apa pentru agricultură, față de apa potabilă", a afirmat Shvartz.

Vizita experților din cadrul Autorității guvernamentale israeliene pentru apă și canalizare în România a vizat nu doar întâlniri cu oficiali români, ci și cu agricultori din diferite zone secetoase ale țării, unde apa este indispensabilă pentru agricultură. "Am fost pe teren două zile. Ne-am întâlnit cu agricultori, am avut o mare plăcere, vă spun sincer, din punct de vedere personal, să văd cum s-a schimbat în acești ani agricultura din România. M-am întâlnit cu fermieri educați, cu forță de muncă, cu idei inovatoare, care vor efectiv să readucă România să fie, cum se spunea odată, grânarul Europei. Am fost în zona Călărași, am văzut sistemul de irigații construit în urmă cu mulți ani. Am fost și la Buzău și noi credem că acest proiect privind utilizarea apelor uzate tratate pentru irigații se poate multiplica la nivel național, fără discuție. Acum nu știu dacă sunt canale de irigații în toată țara, dar chiar acolo unde nu sunt, se poate face prin conducte. Canalele au și ele avantaje lor, dar și dezavantaje, pentru că apa se mai evaporă, mai sunt pierderi, dar și calitatea apei are de suferit", a arătat Mella Shvartz.

Totodată, ea a subliniat că Autoritatea guvernamentală israeliană pentru apă și canalizare se ocupă de toate proiectele de investiții care se fac în sectorul apei, fie că este vorba de proiecte de desalinizare, foraje, tratarea apelor uzate.

În ceea ce privește noile tehnologii pe care România ar trebui să le implementeze în sectorul apei, în condițiile în care de peste 30 de ani încearcă să refacă un sistem învechit de irigații, expertul din Israel a afirmat că în lume sunt astăzi tehnologii extraordinare pentru îmbunătățirea calității apei, dar și pentru economisirea apei, însă foarte multă apă se poate economisi prin educație. "Noi avem un program extraordinar de educație. Totul se începe de la copii. Copilul îi va spune părintelui «Închide robinetul când te bărbierești sau când te speli pe dinți». Am avut o campanie națională de economisire de apă și am reușit să economisim aproape cât ar fi trebuit să construim încă o instalație desalinizare, adică multe milioane de metri cubi de apă am economisit datorită acestei campanii. Am făcut o campanie la televiziune cu cei mai celebri artiști și cântăreți care vorbeau și în timpul acela li se usca fața. Așa cum arată pământul crăpat, așa arăta fața lor. A avut un impact mare în rândul populației și imediat a reacționat. Însă, în România, mai sunt localități neconectate la rețeaua de apă și canalizare și trebuie și aici înaintat. Dar aș vrea să repet: când ajungi la nevoie și când îți dai seama că nu poți să te bazezi numai pe Cel de sus, omul trebuie să creeze și noi, în Israel, întotdeauna am fost inovativi pentru că am avut nevoie. Suntem gata să împărtășim orice, să venim aici, să vă primim la noi", a concluzionat ea.

Mella Shvartz, director general adjunct al Departamentului pentru Dezvoltarea Infrastructurilor de Apă și Canalizare din cadrul Autorității guvernamentale israeliene pentru apă și canalizare (IWA), s-a născut în România și a absolvit Institutul Politehnic din Iași, Facultatea de Inginerie Civilă, specializarea apă, salubritate și alte sectoare de infrastructură. Ea a părăsit România în urmă cu 40 de ani. În prezent, ea ocupă funcția de director general adjunct al Departamentului pentru Dezvoltarea Infrastructurilor de Apă și Canalizare din cadrul Autorității guvernamentale israeliene pentru apă și canalizare (IWA).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)