Menținerea sprijinului direct pe suprafață în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru toți agricultorii, indiferent de dimensiunea și tipul de producție, bugetul și structura PAC, consolidarea cooperativelor la nivelul UE și acordul Mercosur au fost printre principalele subiecte dezbătute la reuniunea COPA – COGECA, desfășurată zilele trecute la Bruxelles. Potrivit unui comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (ACC), citat de Agerpres, România a fost reprezentată la întâlnirile COPA - COGECA de către Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) - AAC și vicepreședinte al COGECA, cea mai mare organizație care reprezintă interesele cooperativelor agroalimentare, forestiere și piscicole din Uniunea Europeană.

Reprezentantul României a dezbătut și a intervenit în cadrul reuniunii Președințiilor, COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a ședinței comune a COPA și COGECA și a ședinței grupului de la Vișegrad extins, pe cele mai recente poziții ale COPA-COGECA referitoare la: prioritățile noului mandat de comisar european pentru agricultură și hrană, viziunea COPA-COGECA asupra viitorului agriculturii din UE, bugetul PAC, acordul Mercosur, inițiativa europeană privind fertilizanții din Rusia, revizuirea art. 29 din DCFTA UE Ucraina - perspectiva agricultorilor din UE și a principalelor sectoare afectate și Congresul European al Fermierilor și Cooperativelor. Florentin Bercu a lansat comisarului pentru agricultură și hrană o serie de întrebări: sunteți în favoarea unui buget al PAC mai puternic și dedicat, adaptat la inflație și incluzând politica de promovare, plus sinergii și fonduri suplimentare pentru tranziție? Susțineți structura în doi piloni (plăți directe și dezvoltare rurală) a PAC? Ce aveți în vedere cu pachetul de mini-simplificare pentru anul viitor?

De asemenea, reprezentantul AAC a solicitat comisarului un răspuns în privința intenției sale de a menține sprijinul direct pentru toți agricultorii din cadrul PAC, indiferent de dimensiunea și tipul lor de producție, în special sub formă de plăți directe pe suprafață, în condițiile în care, pentru COPA-COGECA, „cei care au cea mai mare nevoie sunt fermierii activi care contribuie la durabilitatea producției agricole europene și la atingerea obiectivelor din toți pilonii durabilității (de mediu, social și economic)". Acesta l-a întrebat pe comisarul european dacă prevede vreo acțiune în ceea ce privește consolidarea cooperativelor și a OP-urilor, pentru a încuraja prin condiții micii fermieri să se asocieze.

Un alt subiect aflat la masa dezbaterilor a vizat asigurarea instrumentelor eficiente de gestionare a riscurilor în cadrul PAC pentru a face față evenimentelor și catastrofelor climatice extreme tot mai frecvente.

„De exemplu, România a optat pentru alocarea procentului de 3% compensațiilor pentru gestionarea riscurilor și lucrează la operaționalizarea instrumentului în etape, începând cu cea mai mare provocare cu care ne confruntăm, seceta și arșița atmosferică. Ne străduim să punem în aplicare sisteme de gestionare a riscurilor în etape și, prin urmare, contăm pe sprijinul COM pentru a permite flexibilitatea pe care am solicitat-o și care poate fi implementată rapid pentru anul agricol 2024 - 2025, adică să fie operațională până la jumătatea lunii ianuarie 2025. UE trebuie să revină la garantarea securității și siguranței alimentare a UE, să găsească soluții pentru a restabili veniturile grav afectate ale agricultorilor, crescătorilor de animale și silvicultorilor, fără constrângeri legislative, fără practici comerciale neloiale, cu condiții de producție reciproce, care să le reflecte pe cele ale produselor din țările terțe, pentru a avea o producție UE competitivă și durabilă. Avem încredere că, în calitate de comisar desemnat, veți apăra această abordare”, a susținut Florentin Bercu, în comunicatul citat.

La rândul său, noul comisar pentru agricultură și hrană, Christophe Hansen, a transmis că vrea să rămână un comisar ancorat „în realitatea din câmp, de pe teren și mă bazez pe dumneavoastră în acest sens”.

„Trebuie să producem hrană de calitate în UE la un nivel competitiv, iar pentru asta avem nevoie de un buget PAC puternic, separat și o să lupt pentru asta cu mandatul pe masă. Avem nevoie de cel puțin 1,5 miliarde de euro pentru fondul de criză față de 450 milioane euro cât a fost în prezent. Deficitul anual de investiții în agricultură este de 62 de miliarde de euro. Este nevoie de predictibilitate ca să se poată investi și băncile să acorde finanțări. Nu sunt fan al unui singur fond pe țară. Susțin PAC-ul și dna președinte Ursula Von Der Leyen m-a asigurat că va susține sprijinirea agriculturii pentru a fi competitivă. Susțin rămânerea celor doi piloni ai PAC. Cadrul financiar multianual depinde în mare parte de deciziile din statele membre, mai ales cele mari. Puține state membre vor să contribuie mai mult la bugetul UE”, a subliniat comisarul european.

În privința simplificării regulilor pentru fermieri, Christophe Hansen a afirmat că „toată lumea vorbește, dar nimeni nu o face”.

„O să am grijă ca fermierii, odată ce au declarat anumite informații la o instituție, să fie preluate și folosite și de celelalte instituții, fără a fi nevoie să furnizeze aceleași date de mai multe ori. Trebuie să trecem către digitalizare, să fie cât mai simplu pentru noi toți”, a adăugat Hansen, în comunicatul transmis de AAC.

De asemenea, noul comisar pentru agricultură și hrană a transmis la reuniunea COPA-COGECA susținerea sa pentru toate felurile de ferme din UE, indiferent de dimensiunea lor, și pentru întărirea poziției fermierilor în lanțul alimentar prin intermediul formelor de asociere.

Acesta a atras atenția că sectorul se confruntă cu o îmbătrânire demografică și în acest sens intenționează să ia măsuri concrete pentru reînnoirea generațiilor: „Vreau să vin cu măsuri concrete pentru reînnoirea generațiilor și să convingem copiii, tinerii, să vină și rămână în agricultură. Ne confruntăm cu o îmbătrânire demografică și o să creionăm un PAC echilibrat între reglementare, subvenții și condiționalități. Nu putem preveni crizele, dar trebuie să fim pregătiți să luăm măsuri eficiente, în timp real. O să mă străduiesc să nu fie luate măsuri, similare cu cele promovate de Timmermans”, a mai spus Christophe Hansen.

Pe de altă parte, Florentin Bercu a solicitat și obținut aprobarea în cadrul Președinției COGECA ca secretariatul să realizeze și prezinte în maximum o săptămână un material privind deciziile tuturor statelor membre în programarea anterioară referitoare la „bugetul PAC separat, puternic”, dacă în prezent au o poziție stabilită sau care sunt intențiile.

În ceea ce privește viziunea COPA-COGECA asupra viitorului agriculturii UE 2025-2029 care urmează să fie transmisă tuturor autorităților europene, reprezentantul României a solicitat completarea informațiilor referitoare la managementul riscului, prin care Comisia Europeană trebuie să sprijine în permanență dezvoltarea de soluții naționale, în diferite etape, fiind în același timp flexibilă pentru a le adapta și integra în continuare.

„Este esențial, totodată, ca România să sublinieze faptul că nu acceptă interzicerea produselor de protecția plantelor, cu excepția celor dovedite științific ca fiind dăunătoare și doar dacă înlocuitorii acestora pot oferi eficiență și eficacitate similară”, a afirmat Bercu.

De asemenea, este foarte important ca la calcularea și acordarea plăților directe din viitoarea programare să fie utilizate datele cât mai recente pe suprafață ca dată de referință, din cauza cărora România pierde plățile pe circa ca 500.000 ha. Trebuie menționată și necesitatea ajungerii la convergența externă 100% sau finalizarea convergenței externe începând din 2028, respectiv subvenții mai mari în țara noastră sau subvenții egale în UE.

Potrivit sursei citate, peste 120 de reprezentanți ai celor 60 de organizații profesionale ale fermierilor și cooperativelor din întreaga Uniune Europeană au exprimat mulțumiri României pentru organizarea Congresului European al Fermierilor și Cooperativelor, desfășurat la București. În cadrul evenimentului, aceștia au anunțat că următorul Congres va avea loc în Suedia, în octombrie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din patru organizații agricole: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - Pro Agro, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV și Asociația Forța Fermierilor - AFF.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)