Bună ziua! Ne onorează această medalie (n. red. – medalia aniversară oferită MF în semn de apreciere a cooperării interinstituționale dintre minister și CECCAR) și ne bucurăm că putem fi alături de dumneavoastră. Permiteți-mi să împărtășesc câteva idei cu această ocazie. Avem un dublu eveniment, Ziua Națională a Contabilului Român, care este dublată de centenarul profesiei contabile.

Mă bucur că am avut șansa să fiu și eu câțiva ani membru activ al CECCAR. Uitându-mă la titlul dat acestui eveniment, consider că îl putem citi anul acesta un pic altfel, având în vedere conjunctura și evenimentele recente care ne-au afectat.

Regăsim aici aspecte care țin atât de spiritul profesionistului contabil, cât și de atitudinea pro-schimbare a acestuia și a profesiei contabile, în general. Anul trecut a fost o altfel de sărbătoare a profesiei contabile, a fost o sărbătoare atipică, determinată de pandemie. Pandemia nu numai că ne-a ținut separați, dar a adus și un lucru bun, în sensul că ne-a făcut mai rezilienți prin raportare la eventualele schimbări. Nevoia de revenire la ce a fost anterior a impus o adaptare rapidă la schimbările neprevăzute. Constatarea este valabilă inclusiv în cazul profesiei pe care o reprezentați. Cum puterea de adaptare învinge, în final, obstacolele, s-a dovedit, și cu această ocazie, că organizația a ieșit întărită, unită și mai puternică în urma acestei încercări. Criza COVID a accelerat cerința de digitalizare, fapt care a fost subliniat și în mesajul președintelui României, inclusiv în ceea ce privește activitatea experților contabili. Se știe că experții contabili au un rol important în educarea clienților, respectiv în consilierea clienților, consiliere care, de această dată, s-a mutat în online.

În condițiile în care afacerile se orientează spre latura e-business, pentru ca deciziile de afaceri să fie cele corecte, informațiile pregătite de contabili trebuie să fie user-friendly. O decizie bună presupune cunoașterea corectă a ceea ce este în spatele cifrelor din bilanț, din balanță ș.a.m.d., iar aici intervine contabilul, inclusiv prin atitudinea sa proactivă. Contabilitatea este știința cifrelor, dar aceasta nu poate vorbi de la sine.

Îmi aduc aminte vorbele unei doamne director, care acum s-a pensionat, din Ministerul Finanțelor, care spunea că nu este suficient să avem balanța și bilanțul, ci trebuie să și știm să „cântăm” cifrele de acolo. Deci este un lucru foarte important ca să vedem cum interpretăm datele de care dispunem.

Aș dori să fac referire la un subiect despre care se vorbește, pe nedrept, mult prea puțin, respectiv rolul contabilului în instituțiile publice. După cum cunoașteți, avem circa 13.800 de instituții publice cu personalitate juridică în țară. De aici rezultă că numărul contabililor și economiștilor care își desfășoară activitatea în aceste instituții este mult mai mare. Activitatea lor este ghidată atât de Legea contabilității nr. 82/1991, cât și de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. În 2005, odată cu aprobarea Ordinului 1.917, contabilitatea în instituțiile publice a trecut pe sistemul de angajamente, astfel încât astăzi avem deja o apropiere foarte mare între cele două sisteme, respectiv contabilitatea din instituțiile publice versus contabilitatea din cadrul companiilor. Și pe această filieră, colegii mei din Ministerul Finanțelor fac eforturi, participă la diverse grupuri de lucru. Aș menționa în special Grupul de lucru de la Comisia Europeană, în care se lucrează pe standardele europene de contabilitate pentru sectorul public, EPSAS-urile, care se vor baza pe standardele internaționale specifice sectorului public, IPSAS-uri, dar și pe sistemul european de conturi, EPSA.

După cum observați, ne așteaptă noi provocări în viitor și pe acest segment și vom aprecia în mod deosebit aportul dumneavoastră pentru consolidarea acestui segment al contabilității.

În încheiere, aș dori să vă mulțumesc pentru atenție și aștept cu nerăbdare să participăm cu toții, anul viitor, la ediția de „majorat” a acestui eveniment. Vă mulțumesc.