Doamnă președinte, domnule vicepreședinte,

Vă mulțumesc personal și în numele Ministerului Justiției pentru invitația de a participa la ediția de anul acesta a Zilei Naționale a Contabilului Român. Este o onoare să am oportunitatea, din nou, de a vă felicita pentru munca și dedicarea dumneavoastră în profesia contabilă. Vreau să mulțumesc, de asemenea, organizatorilor că promovează în spațiul public dezbateri privind teme complexe precum cele de astăzi: contabilitatea criminalistică, combaterea fraudelor, guvernanța corporativă și, nu în ultimul rând, noțiunea de integritate în derularea relațiilor comerciale. Contabilitatea criminalistică ocupă un rol central în lupta noastră împotriva criminalității economico-financiare și a criminalității organizate. Această fațetă a contabilității contribuie semnificativ în crearea unui mediu de afaceri integru unde principii precum etica, integritatea, transparența și concurența loială sunt fundamentale. Contabilitatea criminalistică poate și ne poate oferi instrumentele necesare pentru identificarea și investigarea practicilor ilegale, cum ar fi spălarea banilor, evaziunea fiscală sau corupția. Din această perspectivă, ne dorim consolidarea rolului profesioniștilor contabili din România în identificarea unor astfel de nereguli, mai ales din perspectiva creșterii nivelului de maturitate în ceea ce privește combaterea infracționalității economice. Munca dumneavoastră, a tuturor, nu doar că ajută la menținerea echilibrului financiar în mediul de afaceri, ci joacă și un rol esențial în dezvoltarea economică a țării noastre.

Ministerul Justiției a avut în vedere prevenirea și combaterea acestor tipuri de infracționalitate gravă prin consolidarea apanajului politicilor publice împotriva criminalității, prin aprobarea unor strategii de către Guvernul României, pe care aș dori să le enumăr. În primul rând, Strategia națională împotriva criminalității organizate SNICO 2021-2024. În cel de-al doilea rând, Strategia națională prin recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025. Iar, în al treilea rând, nu însă în ultimul rând, Strategia națională anticorupție SNA 2021-2025. Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024 și planul de acțiune aferent acesteia conțin o serie de măsuri care vizează combaterea infracționalității economico-financiare, recuperarea creanțelor din infracțiuni și destabilizarea grupurilor de infracționalitate organizată, de criminalitate organizată, prin acțiuni coordonate de limitarea accesului acestora la resursele financiare. Aceste demersuri sunt consolidate în SNICO, acestea incluzând un obiectiv dedicat limitării accesului grupărilor de criminalitate organizată la resurse financiare prin trei categorii de măsuri: cunoașterea și monitorizarea fluxurilor de bunuri și valori, investigațiile financiare și punerea în executare a hotărârilor judecătorii și definitive. În perioada următoare, una dintre prioritățile noastre este de a iniția dialogul cu asociațiile profesionale pentru a descuraja acțiunile de facilitare a activităților ilegale desfășurate de grupurile de criminalitate organizată sau deturnarea unor activități legale spre fenomene de criminalitate organizată. Pornind de la cele mai bune premise de colaborare cu CECCAR, care ne-a sprijinit inclusiv în etapa conturării planului de acțiune aferent SNICO, sunt convins și suntem convinși că ne puteți sprijini în continuare pentru a înregistra progrese în prevenirea și combaterea infracționalității economice și a criminalității din această perspectivă. Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni sprijină eforturile naționale de combatere a fraudelor prin accentuarea importanței realizării investigațiilor financiare de către specialiști, fapt ce va implica o consolidare a structurilor cu această misiune din cadrul unităților de Parchet și a unităților de Poliție judiciară. Din această perspectivă, considerăm că poate fi utilă realizarea unui schimb de bune practici între specialiști, ceea ce privește realizarea de investigații financiare în sectorul public, pe de-o parte, și experții contabili criminaliști și ofițerii de conformitate din sectorul privat. Este de menționat că am utilizat un model similar în cadrul eforturilor de implementare a Strategiei Naționale Anticorupție, unde unul dintre lianții principali pentru creșterea integrității în cadrul mediului de afaceri a fost reprezentat de promovarea schimbului de bune practici între mediul de afaceri, pe de-o parte, și întreprinderile publice pentru implementarea standardelor de integritate organizațională, pe de altă parte. Strategia Națională Anticorupție cuprinde puternice valențe de ordin preventiv, dar și educațional, toate acestea orientate spre promovarea standardelor de integritate organizațională, atât în mediul de afaceri din România, cât și din perspectiva binomului corupție-criminalitate organizată.

Cu privire la integritatea în mediul de afaceri din România, cu privire la integrarea noțiunilor care țin de integritate, doresc să menționez că deja ne aflăm la cel de-al doilea ciclu strategic în care Strategia Națională Anticorupție a inclus măsuri dedicate  aplicării unei agende anticorupție veritabile în sectorul privat. Totodată, mediul de afaceri a reprezentat un partener-cheie pentru Ministerul Justiției în procesul de elaborare a Strategiei Naționale Anticorupție. În încheiere, doresc să reamintesc că există vulnerabilități și carențe care favorizează apariția unor evenimente nocive în mediul de afaceri, care pot să fie considerate posibile infracțiuni economice, corupție, incidente de integritate sau simple comportamente lipsite de etică. Apreciez că rolul profesioniștilor contabililor este unul esențial pentru păstrarea informațiilor financiare într-o manieră precisă, astfel încât luarea deciziilor strategice la nivel organizațional să fie corectă, fundamentată și dozată. Asigurarea transparenței și corectitudinii în raportările financiare contribuie la consolidarea încrederii între diferitele părți interesate, cum ar fi investitorii, creditorii și partenerii de afaceri și, indirect, la un mediu de afaceri sigur și etic în care, până la urmă, companiile să poată prospera și inova. Mulțumindu-vă încă o dată pentru oportunitatea de a adresa mesajul Ministerului Justiției, vă doresc succes, multă sănătate și putere de muncă pentru că rolul dumneavoastră este, indiscutabil, unul esențial.