Mesajul transmis de președintele Consiliului superior al CECCAR, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, în deschiderea manifestărilor desfășurate la București, cu prilejul celei de-a XVII-a ediții a Zilei Naționale a Contabilului Român
Numărul Ediție specială, 13 iulie 2021 » 100 pentru viitor. Evoluăm împreună!
Doamnelor și domnilor, bună ziua!
În calitate de președinte al Consiliului superior al CECCAR, vă mulțumesc pentru că ați răspuns invitației noastre de a participa la cea de-a XVII-a ediție a Zilei Naționale a Contabilului Român, eveniment pe care, în fiecare an, îl derulăm sub egida sloganului Tradiție pentru viitor. Evoluăm împreună!.
Semnificația zilei de 13 iulie pentru profesia contabilă devine în acest an una deosebită. Astăzi, 13 iulie 2021, 41 de județe și Municipiul București sărbătoresc 100 de ani de la reglementarea profesiei contabile în țara noastră, 100 de ani de la înființarea Corpului profesional care gestionează această profesie.
Totodată, deși nu au putut să ne fie alături astăzi, au avut plăcerea de a adresa CECCAR un mesaj, la acest ceas aniversar, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, și Guvernatorul Băncii Naționale a României, acad. Mugur Isărescu.
Doamnelor și domnilor, la 13 iulie 1921, Regele Ferdinand I aproba, prin Decret Regal, Legea prin care era înființat Corpul profesional care gestionează profesia contabilă din România, ocazie cu care s-au înființat cele două profesii în România, profesia de expert contabil și profesia de contabil autorizat. Acest text de lege a fost contrasemnat de inițiatorul acestui act normativ, Grigore Trancu-Iași, la acea vreme ministrul muncii și ocrotirilor sociale. Nu a fost ușor să se ajungă la acest moment. Încă din anul 1906 reprezentanți ai Asociației Absolvenților Școalelor Superioare de Comerț au promovat ideea „necesității legiferării profesiei contabile” în România. De altfel, la acea vreme, foarte puține state aveau această profesie reglementată. Și acele state erau cele care, din punct de vedere economic, erau cele mai performante.
Frământările acelor vremuri, Primul Război Mondial au zădărnicit reglementarea profesiei, iar odată cu apariția statului român unitar modern, acest deziderat a fost realizat.
Amintind de eforturile depuse de oamenii politici, de societate, de mediul academic de la acea vreme pentru reglementarea acestei profesii, dar și de răspunderea pe care această reglementare o aducea pentru profesionistul contabil, Nicolae Butculescu, decanul Corpului la acea vreme, spunea, în limbajul specific acelor vremuri:
„În congresul cel d’intâiu ținut în București de absolvenții Școalelor superioare de comerț (...) s’a manifestat dorința ca acești prețioși colaboratori ai conducătorilor afacerilor de Bancă, Comerț și Industrie să și aibă: Un Corp al lor constituit (…). Am (…) încrederea desăvârșită că fiecare, din locul său (...), va ști să corespundă așteptărilor și încrederei puse în noi, și că în fiecare există dorință și voință de prosperare, nu numai în ce privește persoana și interesele sale, dar și acelea ale instituției în care și-a închinat munca.”
Iată că acele cuvinte sunt valabile și astăzi, peste o sută de ani, și reprezintă esența profesiei contabile.
Perioada interbelică a României, o perioadă în care Bucureștiul, deși o capitală cu nenumărate contraste, devenea „Micul Paris”, a fost și perioada în care Corpul profesional și profesia au înflorit, iar profesioniștii contabili și-au adus contribuția în modernizarea și dezvoltarea socio-economică a României.
Istoria însă nu a fost blândă cu profesia contabilă și cu organismul profesional. În anul 1948, odată cu începerea naționalizării mijloacelor de producție, esența profesiei de contabil, o profesie eminamente liberală, nu și-a mai găsit justificarea într-o economie planificată. Drept urmare, în 1951, Corpul profesional a fost desființat, patrimoniul naționalizat, gestiunea profesiei fiind naționalizată, profesioniștii contabili reușind să-și desfășoare profesia în continuare în această perioadă doar în ceea ce privește componenta expertizei contabile judiciare.
Revoluția din 1989 a adus, bineînțeles, transformarea economiei centralizate, de stat, în economie de piață, iar rezultatele înaintașilor noștri din perioada interbelică au convins autoritățile la începutul anilor ’90 de necesitatea reînființării acestor profesii, fapt care s-a și întâmplat. Astfel, în 1994, prin ordonanță de guvern se reînființează Corpul profesional, sub denumirea pe care astăzi o cunoaștem cu toții, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.
Perioada care a urmat a fost o perioadă în care Corpul profesional s-a consolidat, profesia s-a reinventat, adaptându-se la cerințele economiei de piață. Și putem spune că a fost motorul dezvoltării antreprenoriatului în România în anii ’90 și chiar anii 2000. Cu toții știm, contabilul era mâna dreaptă a antreprenorului, el se ocupa de tot ceea ce înseamnă activitatea de conformare pe a antreprenorului.
Astăzi, la o sută de ani, ne regăsim în postura de a fi cel mai mare corp profesional din România, pe date statistice, un corp profesional care în aproape 30 de ani a reușit să-și reclădească patrimoniul, fiind reprezentat în fiecare județ prin filiale proprii și angajați care să deservească atât interesele profesiei, cât și interesul public prin parteneriatele pe care le avem, la nivel local, cu instituțiile și autoritățile de reglementare.
Digitalizarea și globalizarea câștigă teren cu pași repezi, iar noi ne concentrăm pe adaptarea la aceste cerințe. Este absolut evident că profesia contabilă – și acest lucru se poate proba – a fost întotdeauna portstindardul transformărilor în ceea ce privește modelul de afaceri, în ceea ce privește modul de gândire al antreprenorilor.
Astăzi, iată, după această criză generată de pandemia de COVID-19, profesioniștii contabili sunt cei care au înțeles cel mai bine ce înseamnă reziliența unei afaceri și au sprijinit antreprenorii pentru crearea acestei reziliențe absolut necesare într-un mediu economic din ce în ce mai incert, din ce în ce mai schimbător.
Toate acestea însă nu se puteau realiza decât în parteneriat cu toate părțile interesate de dezvoltarea socio-economică a României – autoritățile și instituțiile de reglementare, mediul antreprenorial, mediul profesional, din care facem și noi parte, și mediul academic.
Tocmai de aceea, în semn de prețuire a colaborării dintre CECCAR, dintre profesia pe care o reprezintă, și autoritățile și instituțiile de reglementare, mediul antreprenorial, mediul academic, am dorit ca în cadrul acestui eveniment festiv să oferim medalia aniversară care pecetluiește acest moment istoric pentru profesia contabilă din România și, spunem noi, chiar pentru istoria României.
Așa cum, în urmă cu o sută de ani, România era în clubul select al țărilor care aveau profesia contabilă reglementată, astăzi ne putem mândri că suntem în clubul select al țărilor care sărbătoresc centenarul profesiei contabile reglementate. O simplă analiză evidențiază faptul că este o legătură directă între performanța economică și reglementarea profesiei contabile, marile puteri economice ale lumii având această profesie reglementată de peste o sută de ani.
Întotdeauna am susținut că, așa cum un medic este necesar pentru noi, pentru a ne asigura și supraveghea sănătatea, așa este necesar și un profesionist contabil pentru a asigura și supraveghea sănătatea unei afaceri.
La mulți ani!
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice