MF a lansat în consultare publică proiectul privind implementarea facturii electronice
Telex » Știri 1 octombrie 2021
Ministerul Finanțelor a lansat în consultare publică proiectul de OUG privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România. Potrivit inițiatorilor, promovarea actului normativ va conduce la o productivitate crescută (atât în sectorul public, cât și în cel privat), scăderea evaziunii fiscale, la creștere economică, reducerea costurilor administrației publice și a companiilor și încurajarea antreprenoriatului pentru dezvoltarea de sisteme informatice interoperabile.
Ministerul Finanțelor precizează, în Nota de fundamentare, că implementarea facturii electronice este un obiectiv asumat și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul Componentei 3.1. „Reforma sistemului financiar-fiscal și a sistemului de pensii”, respectiv Reforma ANAF prin digitalizare, fiind prevăzut faptul că la nivelul administrației fiscale va fi dezvoltat pe deplin în următorii ani un sistem de management integrat al riscului. „Unii dintre primii pași asumați a fi întreprinși se referă la dezvoltarea și diversificarea surselor de informații ce vor sta la baza creării registrului electronic al riscurilor fiscale. Alături de pașii deja întreprinși în acest sens, prin demararea proiectelor referitoare la conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic la sistemul informatic gestionat de către Ministerul Finanțelor, respectiv introducerea sistemului de raportare a fișierului standard de control fiscal SAF-T (Standard Audit File for Tax, standard dezvoltat de OCDE), implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura este un pas fundamental pentru realizarea cu succes a reformei amintite”, precizează MF.
Urgența adoptării cadrului legal necesar implementării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura derivă din necesitatea combaterii ferme a fenomenului de fraudă fiscală și a decalajului la TVA, printr-o nouă abordare a conformării în materie de TVA, ținând cont de angajamentele asumate prin PNRR, respectiv: ▪ creșterea ponderii veniturilor colectate cu 2,5 puncte procentuale (p.p.) până la finalul anului 2025 (față de valoarea de referință a indicatorului din 2019); ▪ reducerea decalajului la TVA cu 5 p.p până în 2026 (față de valoarea de referință a indicatorului din 2019).
În Nota de fundamentare se arată, totodată, că „Romania înregistrează în mod constant în ultimii ani un nivel ridicat al decalajului la TVA. În baza studiilor întreprinse, respectiv a analizelor de decalaj fiscal la TVA, reiese că sumele necolectate la acest nivel reprezentau, în anul 2019, circa 4,3 miliarde lei, însemnând 14% din decalajul fiscal. Ultimul raport publicat de Comisia Europeană arată un nivel al decalajului fiscal la TVA de 33,8% pentru anul 2018, aspect care indică o problemă structurală, ce va necesita timp și acțiuni susținute pentru a fi soluționată în următorii ani. Tocmai intervalul de timp necesar pentru implementarea reformelor, dar mai ales producerea rezultatelor scontate pentru reducerea decalajelor fiscale necesită acțiuni urgente. Pierderea importantă de venituri este generată de frauda fiscală. Mecanismele tradiționale de conformare în materie de TVA care se bazează pe raportarea periodică a datelor agregate și inspecții fiscale s-au dovedit în mai mică măsură adecvate pentru detectarea și eliminarea activităților frauduloase. A devenit clar că activitatea de colectare a taxelor si impozitelor poate fi îmbunătățită dacă administrația fiscală primește în timp real date referitoare la operațiunile și tranzacțiile din economie, spre deosebire de raportarea tradițională a TVA, unde declarațiile TVA și documentele justificative sunt transmise administrației fiscale la ceva timp după ce au avut loc operațiunile economice. Înregistrarea unei facturi pe o platformă guvernamentală permite administrației fiscale să detecteze tranzacțiile frauduloase în timp util”.
Inițiatorii proiectului precizează că implementarea și operaționalizarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura vizează trei direcții mari de acțiune:
▪ oferirea unui serviciu public electronic necesar derulării contractelor de achiziții publice și tranzacțiilor dintre operatorii economici, în fapt un instrument de sprijin adaptat evoluției contextului pandemic;
▪ coerență în realizarea și aplicarea politicilor și reformelor fiscal-bugetare prin gestionarea în mod eficient a resurselor bugetare alocate instituțiilor și autorităților publice, respectiv implementarea unor mecanisme corecte și eficiente care să asigure monitorizarea execuției bugetare și a sumelor alocate diferitelor programe de investiții;
▪ creșterea eficienței și eficacității în colectarea impozitelor și taxelor, cu concentrare în special în ceea ce privește îmbunătățirea și consolidarea gradului de colectare a TVA, precum și prevenirea și combaterea fraudei, a evaziunii și a eventualelor abuzuri în domeniul TVA.
Prin proiect sunt stabilite măsuri referitoare la accesul entităților implicate în procesul de achiziție publică, destinate inclusiv limitării interacțiunii la preluarea documentelor, astfel încât activitatea autorităților publice competente să se desfășoare în condiții de siguranță atât pentru solicitanți, cât și pentru personalul acestora.
Proiectul reglementează structura facturii electronice în strictă concordanță cu standardul european de facturare electronică și urmează să creeze cadrul realizării specificațiilor tehnice de bază ale facturii electronice în România. „Această reglementare face posibilă aplicarea prevederilor Directivei 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, facilitează operaționalizarea procesului de facturare electronică în domeniul achizițiilor publice și oferă predictibilitate mediului de afaceri asupra cadrului conceptual al facturării electronice în relațiile dintre operatorii economici”, se menționează în Nota de fundamentare.
Totodată, actul normativ vizează modalitatea de utilizare a Sistemului național privind factura electronică RO e-Factura de către operatorii economici și autoritățile și entitățile publice, prin descrierea regulilor generale de transmitere, recepționare și prelucrare a facturii electronice.
Factura electronică este însoțită de semnătura electronică a Ministerului Finanțelor care certifică faptul că nu mai sunt permise intervenții asupra conținutului acesteia. În plus, emitenții care vor transmite facturile electronice către autoritățile și entitățile contractante dețin deja un certificat digital calificat înregistrat în sistemul gestionat de Ministerul Finanțelor, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, folosindu-l în mod frecvent pentru depunerea diverselor declarații fiscale, fapt ce conduce la fluidizarea procesului de transmitere a facturii electronice, certificarea elementelor de bază ale facturii electronice.
De asemenea, sistemele informatice administrate de către Ministerul Finanțelor sunt cunoscute de către părțile implicate în procesul de achiziție publică și nu vor exista dificultăți de accesare și folosire.
„În lipsa acestor reglementări, cerințele tehnice privind facturile electronice ar constitui bariere în calea accesului operatorilor economici la contractele de achiziții publice și obstacole în calea comerțului fiind de natură a împiedica exercitarea libertăților fundamentale având, prin urmare, un efect direct asupra funcționării pieței interne. De asemenea, operatorii economici nerezidenți pot transmite facturi electronice prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura. Aceste facturi electronice trebuie să fie conforme cu specificațiile tehnice și de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice (RO_CIUS) și regulile operaționale specifice aplicabile la nivel național, autoritățile contractante și entitățile contractante putând să prelucreze electronic respectivele facturi electronice, astfel fiind îndeplinită condiția din considerentul 3 al Directivei 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice”, se arată în Nota de fundamentare.
Elementele principale ale facturii electronice din proiectul de act normativ supus consultării publice sunt preluate din Directiva 2014/55/UE și sunt prevăzute în standardul european privind factura electronică SR EN 16931. Acestea nu au un caracter limitativ putând fi completate cu alte elemente prevăzute în legislația națională.
Standardul european privind factura electronică SR EN 16931 este publicat pe site-ul www.asro.ro.
Sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este interconectat cu sistemul național de raportare gestionat de Ministerul Finanțelor, reglementat la Capitolul I din OUG nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare. Sistemul național de raportare permite primirea și descărcarea facturii electronice de către autoritățile contractante și entitățile contractante în relația comercială B2G.
Înscrierea operatorilor economici în Registrul RO e-Factura se face doar în cazul în care aceștia optează să folosească sistemul național privind factura electronică RO e-Factura în relația comercială B2B. În situația în care operatorul economic utilizează sistemul național privind factura electronică RO e-Factura în relația comercială B2G, acesta nu se înregistrează în Registrul RO e-Factura.
Pentru asigurarea integrării prevederilor din acest act normativ în cadrul legislativ care stabilește regulile generale cu privire la facturi s-a prevăzut că pentru facturile electronice transmise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura se aplică toate prevederile art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și ale normelor metodologice date în aplicarea acestui articol, care nu intră în contradicție cu cele ale prezentului act normativ, și care se referă, printre altele, la: regulile de facturare, termenul de emitere a facturii, posibilitatea de emitere de facturi simplificate.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național