MF: Deficitul bugetar a ajuns la 2,06% din PIB după primul trimestru
Telex » Știri 29 aprilie, 9:07
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, față de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres. "Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,06% din PIB, față de deficitul de 22,75 miliarde lei, respectiv 1,42% din PIB, aferent celor trei luni ale anului 2023", precizează MF.
Veniturile totale au însumat 132,16 miliarde lei în primul trimestru al anului 2024, înregistrând o creștere de 15,8% în ritm anual, susținută de încasările din venituri curente, cu precădere contribuții de asigurări, impozit pe salarii și TVA și fonduri europene.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 168,04 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 22,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creștere cu 1,13 puncte procentuale (pp) față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 8,53% din PIB la 9,66% din PIB.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 11,50 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 14,9% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 21,5%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,9%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată, precum și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară.
Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (61,9%) și aferente declarației unice (22,6%).
Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracție de 34%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creșterea semnificativă a dividendelor din ianuarie 2023 distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 45,10 miliarde de lei, în creștere cu 22,1% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie.
Conform MF, evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară, iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG. nr. 4/2023).
Încasările nete din TVA au înregistrat 29,36 miliarde de lei, în creștere cu 13,6% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 28,9% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (6,85 miliarde de lei în ianuarie - martie 2024, comparativ cu 5,31 miliarde de lei în ianuarie - martie 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023: aplicarea cotei standard de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs) și creșterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență etc.
Veniturile din accize au însumat 8,91 miliarde de lei, consemnând o creștere de 9% (an/an), susținută de evoluția încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+11% an/an). Totodată, încasările din accizele pentru produsele energetice înregistrează în perioada analizată o creștere de 3,2% (an/an), susținută de redresarea dinamicii anuale a consumului de carburanți.
Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 11 miliarde de lei, înregistrând un avans de 11,6% (an/an). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,33 miliarde de lei, în creștere cu 31,9% (an/an).
Pe partea de cheltuieli bugetare, cheltuielile de personal au însumat 36,55 miliarde de lei, în creștere cu 19,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,1% din PIB, cu 0,2 pp mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 21,68 miliarde de lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 17,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 7,63 miliarde de lei, cu 1,49 miliarde de lei mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 56,78 miliarde de lei, în creștere cu 12,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2024, în sumă de 1,92 miliarde de lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,9 miliarde de lei. În principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (887,83 milioane lei) care reprezintă 22,76% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 3,2 miliarde de lei, reprezentând, în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 14,28 miliarde de lei, cu 32,55% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 22,50 miliarde de lei, fiind de 1,7 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 13,16 miliarde de lei.
Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice