Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022. Potrivit documentului, pentru anul 2022, soldul bugetar este estimat la 5,8% din PIB, iar cheltuielile de personal la 8,8 % din PIB, în timp ce pentru anul 2023, soldul bugetar va fi de 4,4 % din PIB, iar cheltuielile de personal de 8,2 % din PIB. De asemenea, pentru anul 2022, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2022.

În anul 2022, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este de 2.000 milioane lei fiecare.

Propunerea de stabilire a valorii maxime  diferențiat pentru finanțările rambursabile ce pot fi contractate de municipii și sectoarele municipiului București, orașe, județe și comune are în vedere nivelul diferit al veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale și implicit a capacității de rambursare a finanțărilor rambursabile ce urmează a fi contractate.

Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2022, este de 30.000 milioane lei.

Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8 % din PIB și deficit ESA estimat la  6,2% din PIB.

Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022 a fost elaborat pe baza obiectivelor, măsurilor și țintelor prevăzute în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024.

Ministerul Finanțelor precizează, în Expunerea de motive care însoțește proiectul de act normativ că „măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2022 și perspectiva 2023-2024, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, iar în anul 2022 se continuă consolidarea fiscală astfel încât revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024”.

Construcția bugetară pentru anul 2022 și perspectiva 2023-2024 a avut la bază  măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2021, care vor influența cadrul macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2022-2024.

De asemenea proiecția bugetară pentru anul 2022 și perspectiva 2023-2024 are la bază obiectivele și măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.42/2021, precum și prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

La construcția bugetară  pentru perioada 2022-2024 s-au avut în vedere următoarele măsuri:

♦ Menținerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor și sporurilor de care beneficiază personalul din administrația publică centrală și locală, inclusiv personalul care ocupă funcții de demnitate publică și funcții asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021. Prin excepție de la această regulă, pentru personalul care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr. II „Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate și asistență socială»” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2021. De asemenea, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022 și cele din luna decembrie 2021;

♦ Menținerea în anul 2022 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul din anul 2021 (4.160 lei/an);

♦ Acordarea în anul 2022 a voucherelor de vacanță în cuantum de 1.450 lei pentru personalul plătit din fonduri publice și prorogarea în anul 2023 a prevederilor referitoare la acordarea indemnizației de vacanță;

♦ Menținerea în anul 2022 a indemnizației de merit la nivelul stabilit pentru anul 2021 (6.240 lei/lună);

♦ Prorogarea până în anul 2023 a prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu privire la alocarea  de la bugetul de stat și bugetele locale a echivalentului a 6% din produsul intern brut și acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare – măsură prevăzută și în Ordonanța Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;

♦ Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, fiecărui copil cetățean român și a cupoanelor sociale pentru educație;

♦ Prorogarea până în ianuarie 2023 a măsurii de acordare a indemnizației de 50% din salariul de bază al funcției de medic, de care ar fi trebuit să beneficieze din ianuarie 2022 personalul didactic medico-farmaceutic din universități care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate;

♦ Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune. În contextul imposibilității aplicării Legii nr.196/2016, este necesară menținerea aplicării Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, pentru o perioadă de minim 1 an, pentru a nu afecta familiile și persoanele singure beneficiare ale ajutorului social și pentru a evita crearea unor noi probleme sociale prin creșterea riscului de excluziune socială, ținând seama și de contextul social și economic actual;

♦ Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a indemnizației pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene;

♦ Neacordarea de tichete cadou și tichete culturale;

♦ Neacordarea de premii personalului din sectorul bugetar;

♦ Compensarea timpului lucrat peste programul normal de lucru exclusiv cu timp liber corespunzător;

♦ Menținerea bazei de calcul pentru unele drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare la nivelul anului 2021;

♦ Neactualizarea normei de hrană și echipament de care beneficiază personalul din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională;

♦ Plata eșalonată a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;

♦ Neacordarea indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă pentru anumite categorii de personal bugetar (cadre militare, polițiști, polițiști de penitenciare, magistrați, personal auxiliar din justiție, funcționari publici parlamentari);

♦ Amânarea intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 195/2020 care aprobă pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituțiilor publice cât și din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială și de asistență socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creșterea compensației serviciului public de transport feroviar de călători și a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare;

♦ Menținerea în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2021 a unor indemnizații/ajutoare cu caracter reparatoriu stabilite prin legi speciale (revoluționari, persecutați, etc), precum și a indemnizațiilor academicienilor, urmașilor acestora;

♦ În anul 2022, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2021.

De asemenea la estimarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2022 s-au mai avut în vedere următoarele măsuri:

♦ Majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 ianuarie 2022;

♦ Majorarea indemnizației sociale minime la 1.000 lei;

♦ Majorarea alocațiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru copii cu vârsta până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap și la 243 lei pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani;

♦ Finanțarea ajutorului de stat de restructurare a Societății „Complexul Energetic Oltenia” - S.A., prin bugetul Ministerului Energiei;

♦ Aplicarea unor măsuri de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului și ajutoare pentru încălzirea locuinței în sezonul rece, diferențiate în funcție de sursa de energie și veniturile familiei;

♦ Schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii non casnici, respectiv întreprinderile mici și mijlocii, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderi familiale, prin bugetul Ministerului Energiei;

♦ Majorarea contribuției statului la capitalul social al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători”-S.A. și al Societății Comerciale „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” - S.A. pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, cu respectarea procedurilor în domeniul ajutorului de stat;

♦ Acordarea în luna ianuarie, a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creșterile de prețuri la utilități.

Pentru planificarea bugetară pe anul 2022 și estimările pe perioada 2023-2024 se stabilesc plafoane pentru anumiți indicatori bugetari (cheltuieli totale și sold pentru bugetul general consolidat și anumite bugete componente ale acestuia, precum și soldul structural anual al administrației publice) prin derogare de la prevederile art.6, art.7, art.14 alin.(1) și art.26 alin.(3) din Legea nr.69/2010 republicată.

Derogarea de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, a fost impusă având în vedere necesitatea finanțării măsurilor fiscal-bugetare care au stat la baza construcției bugetare pe anul 2022 și perspectiva 2023-2024.

„Deși vor fi instituite aceste derogări, Guvernul României este preocupat de respectarea TSCG, respectiv un sold structural de 1% din PIB. În termeni structurali, se estimează că deviația semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) va continua să se ajusteze și în anul 2022”, precizează Ministerul Finanțelor.

Proiectul de act normativ este însoțit de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, ca document de fundamentare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)