Ministerul Finanțelor (MF) a publicat astăzi în transparență decizională un proiect de Hotărâre pentru completarea HG nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Noua casă”, document prin care se propune, între altele, plafonul garanțiilor care pot fi emise în cadrul acestui program în anul 2025. În Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ MF menționează că, prin Legea nr. 8/2025 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, a fost aprobat plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile/subdiviziunile administrativ teritoriale, pentru anul 2025, în sumă de 20 miliarde lei. „Propunerea de alocare de plafon pentru anul 2025 asigură continuarea în condiții optime a programului «Noua casă» fără a se crea disfuncționalități resimțite în rândul beneficiarilor persoane fizice, în special al beneficiarilor tineri și foarte tineri, care doresc achiziționarea unei locuințe. Acest segment de potențiali beneficiari reprezentat în principal de tineri și foarte tineri (cu vârsta cuprinsă între 18 și 28 de ani), care nu au venituri suficient de mari încât să poată susține un proces rapid de economisire a avansului (în cazul creditelor ipotecare standard, nivelul avansului minim solicitat este de peste 15% din valoarea locuinței care se achiziționează prin credit, iar în cazul programului «Noua casă» este de minimum 5%) se află la prima achiziție de locuință și în general întâmpină dificultăți mai mari în accesarea și susținerea unui credit ipotecar. Nivelul scăzut al avansului solicitat prin Program reprezintă un avantaj suplimentar în principal pentru cei care dețin în proprietate o locuință cu o suprafața de maximum 50 mp, în cazul cărora, la accesarea unui credit ipotecar standard, nivelul avansului minim solicitat este chiar mai ridicat, de până la 25%”, afirmă inițiatorii proiectului, în documentul citat.

Pe lângă argumentele de ordin social privind continuarea Programului – spun reprezentanții MF – trebuie luate în considerare și cele de ordin general desprinse din studii recente care arată că, în ciuda incertitudinii care a dominat economia europeană în perioada 2022 - 2024, în condițiile agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, întreprinderile din UE pot fi afectate în mai multe moduri, atât direct, cât și indirect. Consecințele pot fi întreruperea contractelor și a proiectelor existente, ceea ce poate avea drept urmare pierderi în ceea ce privește cifra de afaceri, perturbarea lanțurilor de aprovizionare, în special cu materii prime și prefabricate, sau a altor factori de producție care nu mai sunt disponibili sau nu mai sunt abordabili din punct de vedere economic. Ca urmare, în cele mai multe cazuri, piața rezidențială a înregistrat creșteri de prețuri din cauza majorării continue a costurilor de construcție, determinate într-o măsură semnificativă de creșterile înregistrate la prețurile la energie electrică și la gaze, ceea ce a condus la scăderea accesibilității finanțării.

Astfel, pentru conturarea unei imagini de ansamblu cu privire la creditarea populației din România, conform Raportului asupra stabilității financiare, elaborat de BNR pentru luna decembrie 2024, în ultimii ani, marcați de multiple șocuri, începând cu pandemia COVID-19 și continuând cu o serie de alte evenimente adverse, măsurile macroprudențiale privind debitorii implementate de BNR s-au dovedit eficiente în a spori reziliența, atât a debitorilor, cât și a instituțiilor de credit, și în a susține îndatorarea sustenabilă. Astfel – se arată în Nota de fundamentare – valoarea mediană a gradului de îndatorare la acordare la nivelul întregului portofoliu de credite acordate populației, precum și în cazul creditelor pentru consum, se situează la valoarea de 35% (septembrie 2024), iar în cazul creditelor imobiliare la 36%, în scădere cu 10 puncte procentuale față de perioada corespondentă anterioară implementării limitelor privind gradul maxim de îndatorare la acordare.

MF menționează, de asemenea, că, în conformitate cu concluziile publicate în Raportul „Piața imobiliară rezidențială T III 2024” publicat pe site-ul Imobiliare.ro Market 360, valoarea creditelor noi acordate populației pentru locuințe s-a apropiat, în trimestrul al III-lea, de pragul de 12,5 miliarde de lei, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Se poate observa, astfel, o evoluție pozitivă față de perioada similară a anului trecut (9 miliarde lei). Conform aceluiași raport, în timp ce cererea pentru achiziția de locuințe a crescut cu 12% în T III din 2024 față de perioada similară a anului trecut, ajungând la 110.600 potențiali beneficiari în trimestrul III din 2024, oferta de locuințe a scăzut cu 8,8%% în T III din 2024 față de T III din 2023, astfel că se înregistra un număr de 121.300 locuințe propuse la vânzare.

„Aceste tendințe care se estimează a se manifesta și în anul 2025 sunt de natură să pună presiune în continuare asupra creșterii prețurilor imobilelor, ceea ce determină necesitatea continuării sprijinului statului în procesul de achiziționare a unei locuințe de către persoanele fizice, pentru a se evita distorsiunile și sincopele în asigurarea accesului la finanțare”, afirmă inițiatorii în Nota de fundamentare. Având în vedere contextul socio-economic, precum și tendința de relativă stabilitate a pieței imobiliare și a creditelor ipotecare previzionate pentru anul 2025, precum și a cererii potențialilor beneficiari, se propune alocarea pentru anul 2025 a unui plafon de garantare de 500 milioane lei, în vederea emiterii de garanții potrivit art.1 alin.(6) din OUG nr.60/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.368/2009, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a se evita situațiile în care ANAF refuză preluarea dosarelor de executare în vederea recuperării valorii de executare a garanției și a accesoriilor aferente, se propune completarea actului normativ cu posibilitatea ca în cazul în care comunicarea titlului de creanță nu a fost posibilă, (lipsă de la domiciliu), aceasta să se poată realiza prin publicitate, respectiv prin afișarea, concomitent, la sediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) cât și pe pagina de internet a acestuia, a unui anunț în care se menționează că a fost emis titlul/înscrisul prin care se individualizează creanța bugetară pe numele debitorului beneficiar al finanțării garantate.

Având în vedere faptul că noile prevederi în ceea ce privește comunicarea Înscrisului prin publicitate se aplică și creditelor garantate acordate în cadrul Programului înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, inclusiv creditelor garantate pentru care FNGCIMM a primit cereri de plată din partea finanțatorilor sau pentru care Ministerul Finanțelor a efectuat plata garanțiilor, prin noul proiect vor fi introduse norme tranzitorii în acest sens.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)