MF propune modificări la cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România
Telex » Știri 20 ianuarie 2023
Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de Ordonanță publicat pe site-ul instituției, o serie o serie de modificări și completări la Legea nr.207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Inițiatorii proiectului reamintesc că în luna iulie 2022 a fost promulgată Legea nr. 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România, prin care se stabilesc principalele coordonate care guvernează activitatea băncilor de dezvoltare care pot fi înființate în ara noastră. În luna octombrie 2022 a fost aprobată HG nr. 1204/2022 privind constituirea, organizarea și funcționarea Băncii de Investiții și Dezvoltare - S.A. (BID). Ca urmare a demersurilor efectuate pentru includerea BID în lista entităților exceptate de la cadrul CRR/CRD (CRR – Regulamentul privind Cerintele de Capital; CRD – Directiva privind cerintele de capital, n.r.) cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, inițiatorii subliniază, în Nota de fundamentare a actului normativ, că se impune modificarea cadrului legal existent în vederea adaptării acestuia la specificul activității băncilor de dezvoltare, ca instituții de credit exceptate de la cadrul CRR/CRD.
În acest context, amendamentele propuse la Legea nr. 207/2022 au în vedere stabilirea unui regim prudențial special aplicabil băncilor de dezvoltare, în condițiile în care acestea sunt exceptate de la cadrul CRD/CRR, astfel încât să se asigure atât adaptarea legislației din domeniul bancar la specificul activității băncilor de dezvoltare, cât și baza legală pentru elaborarea de către BNR a cadrului de reglementare secundar în aplicarea legii.
Astfel, sunt eliminate prevederile privind necesitatea autorizării unei bănci de dezvoltare de către BNR, o bancă de dezvoltare începând să funcționeze, din punct de vedere administrativ, de la data înmatriculării în Registrul Comerțului și derulează efectiv activități specifice, prevăzute în actul constitutiv, de la data intrării în vigoare a Directivei Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE. În ceea ce privește cerințele privind cadrul de administrare a activității (cum ar fi cerința privind constituirea comitetelor de risc, de nominalizare și de remunerare) se vor aplica, în mod corespunzător, cele prevăzute de legislația bancară aplicabile instituțiilor de credit semnificative. De asemenea, sunt incluse prevederi speciale privind: ● condiții minime de desfășurare a activității; ● organizarea și conducerea activității (inclusiv adecvarea membrilor organelor de conducere și administrare și personalului cu funcții-cheie, durata de maxim doi ani pentru primii membri ai organelor de administrare și de conducere, remunerare, transparență față de piață); ● fuziunea/divizarea băncilor de dezvoltare; ● secretul profesional; ● cerințe pentru acoperirea riscurilor (inclusiv deținerile calificate ale băncilor de dezvoltare la capitalul altor entități de natura beneficiarilor eligibili; ● procesul intern de evaluare a capitalului la riscuri; ● situații financiare și audit; ● regimul de supraveghere; ● măsurile sancționatoare și sancțiunile; ● căi de contestare; ● prevederile legale în domeniul AML; ● lichidarea unei bănci de dezvoltare.
Nu vor fi aplicabile băncilor de dezvoltare cerințele specifice instituțiilor de credit universale în următoarele domenii: autorizare; modificări în structura acționariatului; desfășurarea activității în afara teritoriului României; cadrul de redresare și rezoluție.
În situația nefinalizării în timp util a procedurilor necesare pentru exceptarea unei bănci de dezvoltare de la cadrul prudențial CRD/CRR, înființarea unei bănci de dezvoltare ca instituție de credit se va realiza în conformitate cu prevederile OUG nr. 99/2006, cu respectarea întregului cadrul de reglementare prudențial CRD/CRR.
De asemenea, proiectul de Ordonanță conține prevederi privind modificarea și completarea altor acte normative în vederea corelării acestei Ordonanțe cu prevederile altor acte normative aplicabile instituțiilor de credit. Totodată, proiectul de OG prevede că prin Memorandum de înțelegere încheiat între o bancă de dezvoltare și reprezentantul acționarului unic se va stabili mecanismul de garantare de către stat și de plată a obligațiilor asumate prin prezenta lege, asigurându-se astfel flexibilitatea necesară desfășurării acestei activități și adaptarea acestui mecanism la caracteristicile instrumentelor de garantare. „Din rațiuni de transparență și certitudine juridică, este menținut la nivelul legii principiul legat de modalitatea de alocare de către stat a sumei de plată a garanției («astfel încât întotdeauna sumele garantate în perioadele anterioare și pentru care banca de dezvoltare are obligații restante să fie acoperite»), acesta urmând a fi detaliat în Memorandum”, se menționează în Nota de fundamentare.
Garanțiile emise de către băncile de dezvoltare se vor acorda tuturor beneficiarilor eligibili identificați prin evaluare ex-ante independentă a disfuncționalităților pieței financiare și prevăzuți prin actul constitutiv, inclusiv companii de stat și private, pentru a facilita accesul la fondurile europene, cofinanțarea fondurilor europene si dezvoltarea durabilă a economiei.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național