Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de urgență prin care propune o serie de măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative. Potrivit Notei de fundamentare a actului normativ, proiectul a fost promovat în contextul necesității adoptării Strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2023 - 2025, a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Majorarea valorii punctului de pensie de la 1.586 la 1.785 lei, de la 1 ianuarie

Prin proiect se propune majorarea cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022 fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 prevăzută în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice. Prin derogare de la prevederile art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, pentru care nu există funcție similară în plată, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară se stabilește la nivelul prevăzut pentru anul 2022 în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradația corespunzătoare vechimii în muncă. De asemenea, prin derogare de la prevederile alin. (1) al art. 13 din Legea-cadru nr. 153/2017, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2022.

Proiectul prevede, de asemenea, majorarea valorii punctului de pensie de la 1.586 la 1.785 lei.

Se propune acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei.

De asemenea, se reglementează că pensiile militare de stat se indexează cu un procent cuprins între 12,5% - 1%, în funcție de data stabilirii dreptului la pensie, pentru acoperirea ratei medii anuale a inflației.

Acordarea unei indemnizații compensatorii pentru persoanele cu dizabilități

Se are în vedere acordarea unei indemnizații compensatorii pentru persoanele cu dizabilități. În privința celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități, prin proiectul de ordonanță de urgență se propune acordarea acesteia sub forma unei indemnizații compensatorii acordată atât persoanei adulte, cât și pentru copii. De indemnizația compensatorie vor beneficia persoanele cu handicap existente în plată în luna decembrie 2022 pentru prestațiile sociale prevăzute de art. 58 alin.(4) și (5) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Indemnizația compensatorie se stabilește pentru adultul cu handicap la nivelurile menționate reprezentând valoarea în lei a indemnizației lunare acordată în baza art. 58 alin.(4) lit. a), respectiv la art. 58 alin.(4) lit.b) (iii) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar pentru copilul cu handicap la nivelul reprezentând valoarea în lei a prestației sociale acordată în baza art. 58 alin. (5) din același act normativ. Plata indemnizației compensatorii se va suporta din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București care efectuează și plata dreptului de prestații sociale stabilit în baza Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. „Având în vedere faptul că este un drept special, indemnizația compensatorie nu se recuperează, nu se urmărește silit și nici nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, a celor prevăzute de Legea nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei și nici a celor prevăzute de Legea nr. 226/2021 privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Se vor aplica, în continuare, unele dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori

În același timp, se propune continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel:

▪ menținerea în anul 2023 a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

▪ menținerea în anul 2023 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2022;

▪ munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător; pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care desfășoară activitate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația în vigoare în luna iunie 2017, asigurându-se astfel o continuare a măsurilor adoptate în acest sens începând cu anul 2014. Aceste drepturi urmează a se acorda în limita de 3% din suma soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivel de ordonator principal de credite. În cazul polițiștilor de penitenciare, limita de 3% se stabilește la nivelul bugetului centralizat al Administrației Naționale a Penitenciarelor;

▪ neacordarea în anul 2023 a biletelor de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, și nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepție, în anul 2023 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară;

▪ menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2022;

▪ numărul maxim de posturi finanțat în anul 2023 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare să fie stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanțează, cu respectarea acestei condiționalități;

▪ pentru a avea un tratament unitar în ceea ce privește plata drepturilor de natură salarială și a sumelor reprezentând daune-interese moratorii, stabilite prin hotărâri judecătorești, este necesar ca și plata sumelor stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023, să se realizeze după o procedură similară celei stabilită pentru hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2022;

▪ neacordarea de ajutoare, plăți compensatorii la pensionare;

▪ menținerea în anul 2023 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2022 a următoarelor drepturi: ● indemnizațiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat; ● indemnizațiile prevăzute de OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare; ● indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată; ● cuantumul indemnizației președintelui Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice; ● cuantumul indemnizațiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România, membrilor Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România; ● cuantumul sprijinului material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România; ● ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor; ● indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961; ● drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat; ● indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004; ● rentele viagere prevăzute de Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000; ● indemnizațiile de merit prevăzute de Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit.

Prorogarea unor termene

Se propune ca în anul 2023 să se acorde reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport prevăzute de următoarele acte normative: a) art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare; b) art. 210 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Se propune prorogarea termenului prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. e) din Legea educației naționale nr. 1/2011 până la data de 31 decembrie 2023. De asemenea, se propune acordarea cupoanelor sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional până la data de 1 ianuarie 2024.

Se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură până la data de 1 ianuarie 2024.

De asemenea, se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea OG nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier la data de 1 ianuarie 2024.

Se propune prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, pentru data de 1 ianuarie 2024.

Prin acest proiect de act normativ se reglementează plata din bugetul Ministerului Finanțelor a sumelor reprezentând pierderi din resurse proprii, precum și dobânzile de întârziere aferente, stabilite de Comisia Europeană și se creează cadrul legal, ca, în măsura în care o încălcare a dreptului UE conduce la pierderi de resurse proprii, autoritățile române să poată compensa aceste pierderi prin efectuarea de plăți menite să limiteze cuantumul dobânzilor de întârziere acumulate și să preîntâmpine declanșarea procedurii de infringement împotriva statului român reducând, astfel, impactul financiar asupra bugetului național.

Se propune aplicarea derogărilor de la prevederile art. 29 alin.(5) și art.30 alin.(4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010, ceea ce înseamnă ca declarațiile prevăzute de Legea nr. 69/2010 să se facă exclusiv în ce privește încadrarea proiectului de buget pe anul 2023 și perspectiva 2024-2026 în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025 și să ateste exclusiv, corectitudinea și integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025, întrucât nu pot fi respectate principiile responsabilității fiscal-bugetare în ce privește respectarea valorii limită pentru soldul structural (obiectivul bugetar pe termen mediu).

Prin derogarea de la prevederile alin.(5) al art.30 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, prim-ministrul și ministrul finanțelor nu vor menționa în declarație abaterile, măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale și strategia fiscal-bugetară.

Se propune modificarea art. 20 din Legea nr. 256/2018, privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime astfel încât din sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore și onshore de adâncime ca impozit asupra veniturilor suplimentare să se asigure și investiții și activități de restructurare în domeniul energiei stabilite prin hotărâre a Guvernului. De asemenea se propune ca aceste sume să poată fi alocate și ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, stabilindu-se, totodată și mecanismul de finanțare. 

Modificări la Codul fiscal

Proiectul urmează să aducă o serie de amendamente la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare și la OG nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale. Se au în vedere următoarele:

♦ Titlul II - Impozit pe profit și Titlul III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

În situația în care, ulterior depunerii formularului de redirecționare potrivit alin. (4) al art.42/art.56 din Codul fiscal, impozitul pe profit/impozitul pe venitul microîntreprinderilor, datorat al anului pentru care s-a dispus redirecționarea se rectifică în sensul diminuării acestuia, iar contribuabilii au redirecționat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecționată, potrivit legii, aceștia datorează bugetului de stat diferența de impozit pe profit/impozit pe venitul microîntreprinderilor care a fost redirecționată în plus. Procedura privind determinarea și regularizarea diferenței de impozit pe profit/impozit pe venitul microîntreprinderilor care a fost redirecționată în plus față de sumele care pot fi redirecționate, potrivit legii, se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.

♦ Titlul IV - Impozitul pe venit

1. Se propune revizuirea reglementării privind condiția de acordare a facilității fiscale pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate în sectorul construcții, care vizează modul de raportare la nivelul salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi, în sensul înlocuirii sintagmei “de minimum 3.000 lei lunar” cu sintagma “stabilit potrivit legii pentru sectorul construcții.” Măsura are în vedere corelarea prevederilor din Codului fiscal referitoare la condiția de acordare a facilității fiscale pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate în sectorul construcții cu reglementările prin care se stabilește nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în domeniul construcțiilor.

2. Corelări de natură tehnică cu privire la: ● calculul plafonului lunar de 33% în cazul avantajelor de natură salarială obținute de personalul din sectorul bugetar salarizat potrivit Legii-Cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv prin raportare la solda lunară acordată potrivit legii; ● abrogarea prevederilor referitoare la neimpozitarea veniturilor reprezentând prime de asigurare voluntară de sănătate, precum și servicii medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană și includerea acestora în plafonul lunar de 33%.

♦ Titlul VII - Taxa pe valoarea adăugată

Se propune extinderea aplicării măsurii de simplificare a TVA prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și către comerciantul persoană impozabilă care are calitatea de achizitor unic în cadrul mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică instituit prin OUG nr. 153/2022, în vederea asigurării viabilității acestui mecanism prin eliminarea dezechilibrelor financiare ce ar apărea între drepturile de încasare ale producătorilor pentru cantitățile de energie electrică vândute și obligațiile de plată ale operatorilor economici care cumpără energie conform prevederilor OUG nr. 153/2022.

♦ Titlul VIII - Accize și alte taxe speciale

Se propune modificarea prevederilor art. 402 alin. (10) în sensul în care condițiile de modificare a destinației de către expeditor, prin intermediul sistemului informatizat, în cursul deplasării în regim suspensiv de accize, să fie prevăzute prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române. Propunerea vizează o modificare în sensul alinierii la prevederile art. 5 din Legea nr. 268/2021 din 9 noiembrie 2021 pentru înființarea Autorității Vamale Române și pentru modificarea unor acte normative. Astfel, acestei autorități îi revine sarcina de a asigura administrarea impozitelor, taxelor și altor venituri bugetare date prin lege în competența sa, aplicarea politicii și legislației vamale, respectiv fiscale, în domeniul supravegherii produselor accizabile, exercitând atribuțiile de autoritate vamală și controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect frauda vamală și fiscală, precum și a altor fapte date prin lege în competența sa.

Prin urmare – se precizează în Nota de fundamentare – atribuțiile în domeniul supravegherii produselor accizabile, exercitarea controlului operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect frauda fiscală, aflate în sfera de competență a Agenției Naționale de Administrare Fiscală au fost transferate către Autoritatea Vamală Română. Pe cale de consecință este necesară modificarea prevederilor Codului fiscal în vederea corelării acestora cu prevederile Legii nr. 268/2021.

Se propune prelungirea perioadei privind suspendarea depunerii declarațiilor informative prevăzute la art. 324 alin. (4), (5) și (6) din Codul fiscal, până la data de 31.12.2023, având în vedere faptul că începând cu anul 2021 s-a modificat metodologia de calcul a Bazei TVA și vor avea loc inspecții din partea Comisiei Europene pentru anii anteriori, ceea ce va putea permite, relativ ușor, reintroducerea obligației de depunere a declarațiilor informative cod 392A, 392B 393.

Se are în vedere, de asemenea, prelungirea suspendării aplicării prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i1) - i2), art. 76 alin. (4) litera x) și art. 142 lit. z), din Codul fiscal.

Având în vedere faptul că norma primară, în speță Legea nr. 239/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, nu asigură reguli fiscale suficiente și neechivoce de aplicare a stimulentului fiscal reglementat pentru educația timpurie, care să conducă la stabilitate și eficiență legislativă, necesitând revizuirea reglementărilor inițiale, activitate legislativă care presupune o perioadă de timp, se propune suspendarea aplicării dispozițiilor art. 25 alin. (4) lit. i1) - i2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Luând în considerare modul de calcul și declarare a impozitului pe profit datorat, respectiv trimestrial/anual, se propune prelungirea suspendării prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i1) - i2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal până la data de 31 decembrie 2023. Aceeași perioadă de suspendare se aplică și pentru contribuabilii cu an fiscal modificat.

Totodată, se propune ca dispozițiile privind prelungirea suspendării prevederilor art. 76 alin. (4) litera x) și art. 142 lit. z) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal să se aplice până la data de 31 decembrie 2023.

Întrucât regimul fiscal al cheltuielilor efectuate de către contribuabil pentru funcționarea creșelor și grădinițelor este inaplicabil ca urmare a suspendării, este necesară stabilirea unor reguli de deducere a acestor cheltuieli, prin raportare la regimul fiscal avut înainte de adoptarea Legii nr. 239/2020.

În vederea implementării măsurii 200 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă, beneficiarii acesteia fiind salariații cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri prevăzut în contractul individual de muncă/ raportul de serviciu, cu scopul de a combate consecințele sociale negative generate de creșterea prețurilor, se propune, prin derogare de la prevederile Titlului IV si V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a unei sume de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor. Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2023, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri și alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Măsura se aplică pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază pentru care venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)- 3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în baza aceluiași contract de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei, inclusiv.

Totodată, se propune, între condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ, ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, să nu fie diminuat în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului și 31 decembrie 2023, pentru a atinge nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vederea aplicării acestui regim fiscal. De asemenea, măsura propusă se aplică salariaților care desfășoară activitate în sectorul agricol și industria alimentară și care nu beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 138^1, și art. 154 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și al căror nivel al salariului de încadrare, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului. Având în vedere faptul că scopul măsurii este sprijinirea salariaților cu salariul de încadrare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărârea Guvernului, se propune ca nivelul maxim al venitului brut din salarii și asimilate salariilor realizat de angajații vizați să nu depășească suma de 4.000 lei/lună, inclusiv. De asemenea, de această măsură beneficiază și persoanele nou angajate în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Reglementările sunt aplicabile, în perioada în care salariul de încadrare este menținut la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri, stabilit prin hotărârea Guvernului, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente anului 2023.

Facilitatea fiscală se acordă în aceleași condiții și veniturilor din salarii și asimilate salariilor astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, obținute în baza unui raport de serviciu.

În cazul în care facilitățile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, corespunzătoare unei perioade din lună, pentru stabilirea sumei reprezentând venituri pentru care nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, se determină proporția dintre numărul de zile lucrătoare aferente perioadei în care contractul individual de muncă/raportul de serviciu este în derulare în perioada de acordare a facilității și numărul de zile lucrătoare din luna respectivă.

De asemenea se propune, ca prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (5^6) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, pentru veniturile aferente anului 2023, nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (5^6) – (5^9) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015 se diminuează cu suma de 200 lei lunar.

31 decembrie 2023, noul termen-limită pentru dotarea de către operatorii economici a automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale

Proiectul propune, de asemenea, modificări la OG nr. 11/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea unor termene. Astfel, în ceea ce privește obligația operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale, inițiatorii proiectului au avut în vedere faptul că, la această dată nu există pe piață aparate de marcat electronice fiscale cu care urmează a fi dotate automatele comerciale, iar perioada ramasă până la împlinirea termenului până la care operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligația de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale (31 decembrie 2022), nu permite parcurgerea tuturor etapelor obligatorii, cu grad mare de complexitate și dificultate și implicit de durată, necesare pentru implementarea efectivă a acestui tip de aparate de marcat, respectiv: aprobarea prin HG a specificațiilor tehnice și funcționale ale acestor aparate de marcat, proces aflat în desfășurare la această dată; construirea prototipurilor de către producători, testarea prototipurilor la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică; autorizarea de către MF a distribuitorilor acestor aparate de marcat; fabricarea aparatelor de marcat și instalarea lor în cca 90.000 de automate comerciale, pe întreg teritoriul țării, de către distribuitorii și operatorii de service autorizați de Ministerul Finanțelor.

Astfel – se arată în Nota de fundamentare a actului normativ – operatorii economici în cauză riscă să fie sancționați drastic pentru neîndeplinirea obligației de dotare a automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale, până la data de 31 decembrie 2022, din motive neimputabile acestora. În acest context, prin proiectul de OUG  se stabilește un nou termen limită, respectiv data de 31 decembrie 2023, pentru dotarea de către operatorii economici a automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale, aceasta fiind necesară pentru aprobarea cadrului legal prin care sunt stabilite specificațiile tehnice și funcționale ale acestor aparate de marcat electronice fiscale, precum și pentru parcurgerea etapelor necesare pentru implementarea obligației.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)