În contextul negocierilor purtate de România cu Consiliul European în privinţa bugetului Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare (2021-2027), ministrul interimar al Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a reiterat importanţa ca valoarea fondurilor atribuite politicii de coeziune să nu fie diminuată. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, suplimentar, pentru ţara noastră sunt prioritare şi trebuie preluate în procesul de negociere cinci teme cu impact:

▪ Majorarea flexibilităţii între fonduri de la 5% la 15%, bani ce vor putea fi transferaţi de la Programul Operaţional Capital Uman, finanţat din Fondul Social European+ (FSE+), către programele finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC).
Astfel, România va avea la dispoziţie o sumă mai mare pentru a finanţa proiectele de infrastructură, în condiţiile în care alocarea propusă de Comisia Europeană pentru 2021-2027 este de 4,8 miliarde euro, sumă mai mică decât în actualul ciclu 2014-2020;

▪ Reducerea alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională. Măsura va asigura, de asemenea, noi fonduri necesare finanţării proiectelor mari de infrastructură necesare României, în contextul în care statele europene net contributoare consideră prioritare în exerciţiul financiar 2021-2027 problemele de mediu şi de dezvoltare a noilor tehnologii;

▪ Continuarea aplicării regulii „N+3” şi în perioada de programare 2021-2027, aşa cum se întâmplă în prezent. Măsura se traduce prin faptul că România va avea la dispoziţie, după terminarea ciclului financiar 2021-2027 aflat acum în pregătire, încă trei ani în plus pentru implementarea proiectelor mari şi, implicit pentru atragerea banilor alocaţi. Concret, aplicarea regulii „N+3” va însemna că ultimul an pentru implementarea proiectelor finanţate din bani europeni în următorul ciclu financiar va fi 2030 în loc de 2027;

▪ Menţinerea posibilităţii de fazare a proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual (2021-2027), fapt ce va permite finanţarea şi continuarea proiectelor care nu au putut fi finalizate în actuala perioadă de programare (2014-2020). României i se permite astfel finalizarea unor proiecte mari precum autostrăzile, fără a pierde bani europeni din cauza întârzierilor înregistrate până acum;

▪ Creşterea procentajului de prefinanţare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an, pentru a pune la dispoziţia României sume mai consistente necesare începerii proiectelor. În acest mod, va fi redusă presiunea asupra bugetului naţional.

„La nivelul arhitecturii instituţionale, se are în vedere descentralizarea şi renunţarea la birocraţia excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez şi al altor state europene”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Foncurilor Europene (MFE).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)