MFE intenţionează să finanţeze înființarea Institutului Național de Genomică, pentru servicii medicale de înaltă performanță
Numărul 3, 28 ian. - 3 feb. 2020 » Direct de la sursă
Ministerul Fondurilor Europene (MFE) va începe demersurile necesare pentru finanțarea, în viitoarea perioadă de programare, a unui proiect privind înfiinţarea, în România, a unui Institut Național de Genomică, al cărui principal scop va fi promovarea medicinei genomice, susținând reformarea cercetării medicale și a serviciilor de sănătate din ţara noastră. Anunţul a fost făcut de ministrul de resort, Marcel Boloş. „Existența unui astfel de institut în România va permite țării noastre să se alăture altor state și să progreseze în privința geneticii umane și cercetării personalizate din domeniul sănătății. Un astfel de proiect va avea un impact pozitiv deosebit asupra bolnavilor oncologic și tratamentelor personalizate, asupra bolnavilor cu afecțiuni rare sau pentru detectarea anumitor riscuri în sarcină”, a declarat oficialul MFE.
„Genomica, știința care se ocupă cu interpretarea clinică a datelor obținute prin secvențierea întregului genom, oferă un diagnostic precis al bolilor cauzate de mutații genetice și un tratament personalizat pentru acestea, activitate ce se află la frontiera medicinei personalizate. Secundar, potențialul de cercetare în acest domeniu, reflectat în rapoartele Națiunilor Unite și în rezoluțiile Organizației Mondiale a Sănătății va contribui semnificativ la dezvoltarea științifică, economică și socială în România”, precizează MFE, într-un comunicat.
Potrivit reprezentanţilor MFE, pe plan național, Institutul Național de Genomică va avea ca scop, între altele, reducerea indicatorilor de morbiditate, prin elaborarea și execuția de protocoale și analize genomice de prevenție/ screening, diagnostic și tratament, precum și servicii medicale de înaltă performanță, în domeniile oncologie, cardiologie, endocrinologie, ginecologie, hematologie, medicină internă, gastroenterologie, pediatrie, ORL, oftalmologie, geriatrie și boli neurodegenerative. De asemenea, se mai au în vedere: ▪ secvențierea ADN-ului celulelor tumorale (din tumori sau care circulă în sângele pacienților), cu scopul de a administra tratamente personalizate; ▪ crearea unei baze de date genomice și clinice pentru România, cu multiple implicații în știință; ▪ valorificarea rezultatelor cercetării din domeniu prin introducerea acestora în circuitul economic sub formă de produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite.
Institutul Național de Genomică de la București va reprezenta prima infrastructură medicală și de cercetare paneuropeană din sud-estul Europei, în domeniul genomicii.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial