Referitor la comunicatul Biroului european de statistică (Eurostat) privind deficitul bugetar în trimestrul I al anului 2019 pentru România, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) precizează, într-un comunicat, că „diferenţa dintre soldurile menţionate în comunicatul EUROSTAT şi datele publicate lunar pe site-ul MFP provine atât din metodologia de calcul, sistemul european de conturi (SEC) utilizând metoda pe angajamente, cât şi din impactul generat conform metodologiei de calcul a deficitelor trimestriale ajustate sezonier, lucru de altfel menţionat şi în comunicatul EUROSTAT. Este important de precizat faptul că valoarea comunicată de EUROSTAT, de 4,5% din PIB trimestrial, este calculată pe baza soldului ESA ajustat sezonier, prin raportare la valoarea trimestrială a PIB. Aceasta reflectă componentă de trend a deficitului bugetar înregistrat în trimestrele anterioare, şi raportată la nivelul PIB din trimestrul I, trimestru în care PIB înregistrează de obicei o valoare nominală mai redusă decât în celelalte trimestre ale anului. Astfel, execuţia bugetului general consolidat conform metodologiei naţionale la finele trimestrului I al anului 2019 a prezentat un deficit de 0,5% din PIB-ul anual. De asemenea, în datele publicate de EUROSTAT se observă că acelaşi indicator a înregistrat un maxim de 3,6% din PIB în trimestrul I din anul 2018, în condiţiile în care deficitul pe întregul an a fost de 3% din PIB. Aşadar, datele trimestriale publicate de EUROSTAT nu sunt de natură a explica valorile anuale.  Este de aşteptat o ajustare sezonieră pentru următoarele trimestrele din 2019, astfel încât să se ajungă pe întregul an la valoarea de sub 3% din PIB a deficitului bugetar”.

Precizările MFP sunt în contextul datelor publicate de Eurostat, potrivit cărora, la nivelul Uniunii Europene, România a avut cel mai mare deficit guvernamental raportat la Produsul intern brut în primul trimestru din acest an, respectiv 4,5% din PIB, în condiţiile în care, în zona euro, deficitul guvernamental a fost 0,5% din PIB iar UE a avut deficit guvernamental de 0,6% din PIB. De asemenea, datele Eurostat – citate de Agerpres – arată că România a fost lider şi la creşterea deficitului guvernamental în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, cu un avans de 1,7 puncte procentuale, de la un deficit de 2,8% din PIB până la unul de 4,5% din PIB. În zona euro, deficitul guvernamental a scăzut de la 1,1% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut până la 0,5% din PIB în primul trimestru al acestui an. În Uniunea Europeană, deficitul guvernamental a scăzut de la 1% din PIB până la 0,6% din PIB.

Totodată, Eurostat a dat publicităţii datele privind datoria guvernamentală la finele primului trimestru 2019. Potrivit acestora, România se situa în rândul statelor membre cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportată la PIB, 34,1% din PIB, un nivel mai redus fiind înregistrat doar în Estonia (8,1% din PIB), Bulgaria (21,2%), Luxemburg (21,3%), Danemarca (33,6%) şi Cehia (34%).

Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, 12 state membre UE au înregistrat o creştere a nivelului datoriei guvernamentale raportată la PIB în timp ce alte 13 state membre, inclusiv România, au consemnat o scădere. În cazul României, datoria guvernamentală a scăzut de la 35% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut până la 34,1% din PIB în primul trimestru al acestui an, un declin de 0,8 puncte procentuale.

Deficitul public este definit în Tratatul de la Maastricht ca fiind necesarul net de finanţare, aşa cum este definit de sistemul european al conturilor economice integrate. Sectorul general guvernamental cuprinde subsectorul central, de stat, local şi fondul de securitate socială.