Deficitul bugetar ar urma să fie de 6,7% din PIB, calculat atât pe cash cât şi pe ESA

Economia românească va înregistra o reducere severă a activităţii în trimestrul al doilea din acest an, de 14,4%, însă impactul asupra industriei prelucrătoare în perioada menţionată va fi de circa 18%, iar declinul la fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie şi industria auto, de peste 35%, potrivit Programului de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), informează Agerpres. „Prognoza evoluţiei produsului intern brut pentru anul 2020 a luat în considerare efectele pandemiei COVID-19, precum şi măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, piaţa muncii şi consumatori, dar şi intervenţiile în domeniul medical. Se estimează o reducere severă a activităţii economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidenţiind o evoluţie preponderent în formă de «V», dar fără a reveni la situaţia din scenariul de iarnă (absenţa coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-septembrie, plecând de la experienţa Chinei, care dă semne de revenire după 4 luni”, se arată în documentul citat.

Impactul probabil asupra industriei prelucrătoare în cele trei luni maxim afectate (martie-mai) va fi o reducere de circa 18% faţă de perioada corespunzătoare din 2019, cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie şi industria auto.

În perioada de vârf a pandemiei, serviciile vor avea o contribuţie negativă de 9,3 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 puncte procentuale). Serviciile vor fi afectate în special pe segmentele de tranzacţii imobiliare, hoteluri şi restaurante, activităţi recreative, transporturi, servicii de întreţinere. „Condiţiile macroeconomice favorabile vor acţiona în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că pieţele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potenţială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor şi măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili”, se arată în Programul de convergenţă.

În acest context, se aşteaptă ca economia României să înregistreze o reducere de 1,9% la nivel anual, în termeni reali, fiind rezultatul unor contribuţii negative atât din partea cererii interne (-1,6 puncte procentuale) cât şi a exportului net, dar într-o măsură mai redusă (- 0,3 puncte procentuale). Astfel, diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali menţionaţi a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 puncte procentuale, respectiv de la +4,1% în prognoza de iarnă.

Potrivit aceluiaşi document, deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB. Proiecţiile veniturilor bugetare pentru anul 2020 au la bază evoluţia pozitivă moderată a fondului de salarii şi scăderea consumului privat estimate în contextul crizei pandemice.

Pe de altă parte, dinamica estimată pentru cheltuielile bugetare pentru 2020 este mai amplă, fiind prevăzută o creştere a cheltuielilor cu aproximativ 3,5 puncte procentuale, de la un nivel de 36% din PIB în 2019 la 39,5% din PIB în 2020. „Această creştere are la bază majorarea semnificativă a ponderii transferurilor sociale în PIB cu aproximativ 1,4 pp, până la un nivel de 13,2% din PIB în 2020, precum şi creşterea ponderii subvenţiilor de la 0,4% din PIB la 1,2% din PIB”, susţin reprezentaţii MFP.

Conform precizărilor Eurostat cheltuielile cu şomajul tehnic şi asistenţa socială legată de pandemia COVID-19 au fost înregistrate pe clasificaţia ESA ca subvenţii pe producţie. Creşteri sunt înregistrate şi la celelalte categorii de cheltuieli, MFP menţionând creşterea ponderii cheltuielilor salariale cu 0,4 pp şi creşterea formării brute de capital fix cu 0,3 pp.

„Pentru anul 2020, la fundamentarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, s-a avut în vedere acordarea celei de-a II-a tranşe de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018, precum şi menţinerea cuantumului sporurilor la nivelul acordat pentru luna decembrie 2019, menţinerea indemnizaţiilor funcţiilor de demnitate publică alese şi numite, a valorii indemnizaţiei de hrană şi a voucherelor de vacanţă, la nivelul aferent anului 2019. De asemenea, potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 septembrie 2020, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, salariile de bază se vor stabili la nivelul salariilor de bază prevăzute de lege pentru anul 2022”, se mai spune în documentul MFP.

În acest context, atât deficitul cash, cât şi ESA, sunt planificate pentru anul 2020 la un nivel de 6,7% din PIB.

Programarea bugetară conform Strategiei fiscal-bugetare prevedea un deficit ESA de 3,6% pentru anul 2020. Diferenţa faţă de acel nivel este explicată de criza generată de pandemia COVID-19, pe de o parte pierderea de venituri cauzată de încetinirea activităţii economice generată de pandemie, iar pe de altă parte de creşterea cheltuielilor cu echipamente medicale şi asistenţa socială (şomaj tehnic, indemnizaţii pentru părinţii care stau acasă cu copii etc.), susţine MFP.

Potrivit MFP, pentru România a fost declanşată procedura de deficit excesiv (EDP) deoarece deficitul ESA a depăşit pragul stabilit de Pactul de Stabilitate şi Creştere de 3% din PIB în anul 2019. Recomandarea stabilită în cadrul EDP pentru România este să revină la un deficit de sub 3% din PIB până în anul 2022, iar pentru anul 2020 era stabilită o ţintă a deficitului ESA de 3,6% similară cu estimările din Strategia fiscal-bugetară.

Concomitent, Comisia Europeană a declanşat Clauza generală derogatorie, care permite statelor membre sa devieze de la ţintele fiscal bugetare stabilite, iar costurile generate de pandemia COVID-19 să primească un tratament special. În practică acest lucru înseamnă că România va fi evaluată privind atingerea ţintei EDP prin excluderea costurilor generate de COVID-19.

(N.R - Autorităţile române preferă metodologia cash în cazul deficitului bugetar, la fel ca şi FMI, în timp ce Comisia Europeană pe cea bazată pe ESA. Diferenţa dintre cele două raportări: metodologia pe cash presupune o numărare a plăţilor făcute efectiv, iar deficitul calculat în baza sistemului conturilor europene cuprinde şi plăţile angajate, chiar dacă banii efectiv sunt daţi la un alt termen).