Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a lansat în consultare publică un proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, a OUG nr. 99/2006 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Prin acest proiect de act normativ se asigură transpunerea totală în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, care aveau ca termen de transpunere în legislația națională data de 10 ianuarie 2020.

Astfel, potrivit Notei de fundamentare a proiectului, moificările aduse prin Directiva 2018/843 vizează necesitatea adoptării unor măsuri legislative pentru a combate riscurile legate de problema anonimatului aferent tranzacțiilor cu monede virtuale, cum ar fi includerea furnizorilor implicați  în servicii de schimb între monedele virtuale și monedele fiduciare (adică monedele și bancnotele desemnate ca având curs legal și moneda electronică ale unei țări, acceptate ca mijloc de schimb în țara emitentă) în categoria entităților raportoare pentru instituirea unor obligații în sarcina acestora care să conducă la identificarea activităților suspecte.

Totodată, România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, trebuie să adopte măsuri în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană prin stabilirea autorității competente să emită și să actualizeze lista cu funcțiile exacte care, în conformitate cu legislația internă, sunt considerate funcții publice importante, prin necesitatea finalizării procesului de interconectare a registrelor centrale privind identificarea beneficiarilor reali, aspecte care sunt reglementate prin proiectul de act normativ.

Prin proiectul de act normativ se asigură înființarea Registrului central electronic, care permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului  precum și casete de siguranță deținute de o instituție de credit pe teritoriul României, precum și asigurarea accesului Oficiului la acesta în mod direct și fără întârziere, și a autorităților competente naționale pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin.

Înființarea Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN se realizează prin modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de prodedură fiscală. „Astfel, pe de o parte, este modificat articolul 61 în vederea extinderii sferei de aplicare a acestuia astfel încât, pe lângă instituțiile de credit, sunt obligate să transmită o serie de date și informații și instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată, iar pe de altă parte, după articolul 61 este introdus un nou articol, art. 61¹ prin intermediul căruia se propune organizarea și operaționalizarea la nivelul ANAF a Registrului central electronic pentru conturi bancare și conturi de plăți identificate prin IBAN, reglementându-se totodată, categoriile de informații ce pot fi accesibile prin intermediul acestuia, precum și modalitatea și condițiile de accesare a acestuia”, se menţionează în Nota de fundamentare. Acest acces poate contribui la combaterea utilizării abuzive a entităților corporative și a altor entități juridice și a construcțiilor juridice în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului atât prin acordarea de sprijin la investigații, cât și prin efectele asupra reputației, dat fiind faptul că oricine ar putea participa la tranzacții ar cunoaște identitatea beneficiarilor reali. De asemenea, facilitează punerea la dispoziție în timp util și eficient a informațiilor pentru instituțiile financiare, precum și pentru autorități, inclusiv autorități din țări terțe, implicate în combaterea unor astfel de infracțiuni. Accesul la informațiile respective ar ajuta, de asemenea, investigațiile privind spălarea banilor, infracțiuni principale asociate și finanțarea terorismului.

Proiectul de act normativ reglementează situațiile referitoare la aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei de către entitățile raportoare, în cazul relațiilor de afaceri sau tranzacțiilor care implică țări terțe cu grad înalt de risc. Astfel, recomandările sunt în sensul că relațiile de afaceri sau tranzacțiile care implică țări terțe cu un grad înalt de risc ar trebui să fie limitate, în cazul în care sunt identificate deficiențe ale regimului de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din țările terțe în cauză, cu excepția situațiilor în care sunt luate măsuri suplimentare și adecvate de atenuare sau de contracarare. Atunci când statele membre au de-a face cu astfel de cazuri care prezintă un grad înalt de risc și cu astfel de relații de afaceri sau tranzacții, acestea ar trebui să solicite entităților obligate să aplice măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei, pentru a gestiona și a atenua riscurile respective.

„Așadar, prin proiectul de act normativ se propun tipul măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei care urmează să fie luate în ceea ce privește țările terțe cu grad înalt de risc, precum și aplicarea măsurilor de atenuare suplimentare care să completeze măsurile de cunoaștere a clientelei, în conformitate cu o abordare bazată pe riscuri și luând în considerare circumstanțele specifice relațiilor de afaceri sau tranzacțiilor comerciale”, spun iniţiatorii.

Un segment important îl reprezintă autorizarea şi/sau înregistrarea furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, furnizorilor de portofele digitale, obligație ce rezultă din dispozițiile art.47 alin.(1) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE)2018/843.

Actul normativ propus realizează consolidarea legislativă a existenței unui mecanism național de prevenire și combatere a spălării banilor/finanțării terorismului (format din totalitatea instituțiilor cu competențe în domeniu). Mecanismul menționat reprezintă o cerință internațională cuprinsă atât în Standardele FATF, cât și în Directiva 2015/849.

Întrucât apariția monedelor virtuale constituie un fenomen relativ recent, cele mai multe state membre ale UE (asemenea majorității statelor lumii) nu dispun de legislație specifică în domeniu, care să reglementeze monedele virtuale. Directiva (UE) 2018/843 definește monedele virtuale drept „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată în mod electronic”. Aceeași directivă, într-un considerent al preambulului, expune funcțiile/utilizările monedelor virtuale, respectiv: alături de cea de mijloc de plată, mijloc de schimb, de investiție, produs de stocare a valorii sau pentru utilizare în cazinouri online.

Din aceste motive, proiectul de act normativ introduce noi concepte și definiții pentru moneda virtuală și furnizor de portofel digital și extinde sfera entităților raportoare prin introducerea următoarelor noi categorii: ▪ furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare; ▪ furnizorii de portofele digitale.

Totodată, sunt incluse în sfera entităților raportoare:

• persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele este de 10 000 euro sau mai mult;
• persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfășurată de zone economice libere, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele este de 10 000 euro sau mai mult.

Pentru a ține pasul cu noile tendințe, Directiva (UE) 2018/843 aduce elemente de noutate în sensul că impune  măsuri suplimentare pentru asigurarea unei transparențe mai mari a tranzacțiilor financiare, a entităților corporative și a altor entități juridice, precum și a fiduciilor și a construcțiilor juridice cu o structură sau cu funcții similare fiduciilor (denumite în continuare „construcții juridice similare”), în vederea îmbunătățirii actualului cadru de prevenire și a combaterii într-o manieră mai eficientă a finanțării terorismului

În mod corelativ, România a reglementat domeniul prin adoptarea de acte normative succesive, aflându-se, din acest punct de vedere, într-un proces de „învățare”, atât din propria experienţă, cât și din expertiza şi bunele practici dezvoltate la nivel internaţional de alte unități de informații financiare (F.I.U.) şi de organismele internationale înfiinţate pentru sprijinirea domeniului.

De asemenea, România este monitorizată, sub aspectul luptei împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, și de organisme internaționale (Comitetul Moneyval) ce evaluează mai mult decât simpla transpunere a directivelor europene, respectiv evaluează conformitatea față de standardele internaționale (Recomandările FATF). În acest context, este important de menționat faptul că, din anul 2013, FATF a emis noua Metodologie de evaluare a statelor care se concentrează nu atât pe implementarea din punct de vedere legislativ a Recomandărilor, cât pe analiza eficienței sistemelor naționale, respectiv pe analiza funcționalității normelor naționale consacrate prin acte normative.

Ţinând cont de aceste contexte, iniţiatorii precizează că proiectul de ordonanță de urgență respectă, de asemenea și recomandările Comitetului Moneyval referitoare la alocarea resurselor financiare pentru îndeplinirea obiectivelor specifice unei unități de informații financiare independente care reprezintă garanția eficienței activităților specifice.

Proiectul de ordonanță de urgență propune și unele intervenții asupra Legii nr. 129/2019 în vederea asigurării unei transpuneri cât mai corecte a Directivei (UE) 2015/849. Astfel, se propune completarea regimului de reglementare și supraveghere al emitenților de monedă electronică și prestatorilor de servicii de plată autorizați în alte state membre care desfășoară activitate pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire sub altă formă decât prin intermediul unei sucursale, în sensul impunerii stabilirii unui punct unic de contact, responsabil cu asigurarea respectării cerințelor legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru activitatea derulată de toţi agenţii/distribuitorii acestora din respectivul stat membru.

Temeiul îl reprezintă prevederile din Regulamentul delegat (UE) 2018/1108 al Comisiei din 7 mai 2018 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului cu standarde tehnice de reglementare privind criteriile pentru desemnarea punctelor centrale de contact pentru emitenții de monedă electronică și prestatorii de servicii de plată, precum și cu norme privind funcțiile acestora care, în plus față de situațiile expres enumerate în regulament, permit impunerea înființării de către instituțiile de plată/instituțiile emitente de monedă electronică a punctului central de contact și în situația în care statul membru gazdă consideră că activitățile realizate pe acest model (utilizare de agenți/distribuitori) cresc riscul de spălare a banilor în jurisdicția lor.

De asemenea, prin proiectul de ordonanță de urgență, se reglementează aspectele legate de obligația statului român cu privire la emiterea și actualizarea listei cu funcțiile care sunt considerate funcții publice importante, în conformitate cu dispozițiile art. 3 pct. 9 din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată și completată prin Directiva (UE) 2018/843, sens în care a fost desemnată, ca autoritate responsabilă, Agenția Națională de Integritate.

Un alt element de noutate, îl reprezintă eliminarea accesului la registrul beneficiarilor reali condiționat de demonstrarea unui interes legitim, conform art. 30 alin.(5) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată și completată prin Directiva (UE) 2018/843.

Proiectul de OUG şi Nota de fundamentare pot fi consultate pe site-ul MFP, la rubrica Transparenţă decizională.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)