Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat pentru consultare un proiect de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Între altele, proiectul vizează:

♦ Măsuri de înlesnire la plată pentru obligațiile bugetare restante după data declarării stării de urgență, administrate de organul fiscal central

  Se propune reglementarea unei măsuri alternative la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare înceteaza la data de 25 octombrie 2020. În acest context, se propune reglementarea unei proceduri simplificate de acordare a eșalonarii la plată pentru cel mult 12 luni, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență, indiferent de forma de proprietate. Astfel, înlesnirea la plată constă în eșalonarea la plată pe cel mult 12 luni a obligațiilor bugetare principale precum și pentru obligațiile fiscale accesorii aferente acestora a căror scadență/termen de plată se împlinește după data declarării stării de urgență. Potrivit iniţiatorilor, „această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată și, totodată, menținerea, în această perioadă de criză sanitară, a resurselor financiare ale acestora, iar pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat”.

Pentru acordarea eșalonării, trebuie să depună o cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv și să îndeplinească anumite condiții prevăzute de actul normativ. Față de procedura normală de acordare a eșalonării potrivit Codului de procedura fiscală, documentele depuse de debitori sunt simplificate în sensul că se depune numai o cerere, fără a fi depuse alte documente și termenul de soluționare este mult redus, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului.

În vederea acordării eșalonării la plată, nu se solicită constituirea de garanții, ținând cont de perioada scurtă pentru care se acordă eșalonarea la plată, de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității.

  De asemenea, se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată precum și pentru cele care constituie condiție de menținere a valabilității înlesnirii la plată.

MFP precizează că, pentru debitorii care au în derulare o eșalonare la plată, conform Codului de procedură fiscală, din perspectiva ratelor de eșalonare, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de eşalonare, cu respectarea perioadei de eşalonare aprobate. Noul grafic de eşalonare se comunică debitorului prin decizia organului fiscal, conform art. XII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu modificările și completările ulterioare. Pentru obligațiile curente, care constituie condiție de menținere a eșalonării la plată, acești debitori au posibilitatea, fie să le includă în eșalonarea la plată obținută potrivit Codului de procedură fiscală, fie să solicite eșalonarea la plată potrivit acestei OUG, caz în care cererea trebuie depusă în 30 de zile de la data de 25 octombrie 2020. În caz contrar, pot pierde eșalonarea la plată obținută conform Codului de procedură fiscală.

Pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată. Contribuabilul poate menține eșalonarea la plată pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

Totodată, contribuabilul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonarii la plată, modificarea acesteia prin includerea în eșalonare a obligaţiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității eșalonării.

„Pe perioada eșalonării la plată, obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării, precum și cele care constituie condiție de menținere a valabilității eșalonării la plată nu se consideră restanţe”, precizează MFP.

♦ Alte măsuri fiscale

▪ În contextul în care pandemia de COVID-19 a generat dificultăţi de natură financiară pentru majoritatea întreprinderilor, printre acestea regăsindu-se și cele din domeniul HoReCa, firme care se confruntă în această perioadă cu o lipsă severă de lichiditate, reprezentanţii MFP menţionează că se impune prelungirea aplicării unor măsuri fiscale benefice mediului de afaceri. În același timp, este necesar să se aibă în vedere și impactul major asupra mediului economic generat pe durata stării de urgenţă, respectiv de alertă, în considerarea faptului că măsurile instituite de autorităţile publice competente, în contextul pandemiei de COVID-19, au restrâns unele drepturi şi libertăţi fundamentale, între care se regăsesc şi dreptul la liberă circulaţie şi libertatea economică.

Având în vedere faptul că impozitul specific datorat de societățile care operează în domeniul HoReCa este stabilit în funcție de indicatori cantitativi privind suprafața aferentă locației, numărul unităților de cazare, sezonalitate, rangul localității etc. și nu în funcție de veniturile realizate, se propune scutirea de la plata impozitului specific unor activităţi și pentru perioada rămasă până la sfârșitul anului 2020.

▪ Se propune stabilirea termenului de 2 decembrie 2020 până la care consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pot adopta hotărâri privind reducerea impozitului anual pe clădiri cu o cotă de până la 50%, pentru clădirile nerezidenţiale, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, folosite pentru activitatea economică proprie a acestora sau date în folosinţă printr-un contract de închiriere, comodat sau prin alt tip de contract pentru desfăşurarea unor activităţi economice către alte persoane fizice sau juridice, după caz și respectiv scutirea de la plata taxei lunare pe clădiri datorate de către concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă a unei clădiri proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, după caz.

De asemenea, propunerea oferă posibilitatea autorităților  publice locale care au adoptat hotărâri potrivit prevederilor art. V din OUG nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale, să aprobe reducerea a impozitului pe clădiri cu un procentaj mai mic de 50% sau să aprobe creșterea procentului de reducere cu diferența de până la 50%. De asemenea, oferă posibilitatea autorităților  publice locale de a adopta o nouă  hotărâre de consiliu, în cazul celor care au adoptat hotărâri de scutire de la plata taxei pe clădiri doar pe perioada stării de urgență, pentru  acordarea  acestei facilitatăți și pentru perioada stării de alertă.

Se propune stabilirea termenului de 21 decembrie 2020 până la care proprietarii clădirilor, respectiv concesionarii, locatarii, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă a unei clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, au obligația să depună la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, o cerere de acordare a reducerii, însoţită de o declaraţie pe propria răspundere, în situația în care consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti au adoptat hotărâri privind reducerea impozitului anual pe clădiri cu o cotă de până la 50% și respectiv hotărâri privind scutirea de la plata taxei lunare pe clădiri.

▪ Având în vedere faptul că,

- la această dată, se înregistrează un decalaj de cca 3 luni față de calendarul care vizează conectarea aparatelor de marcat la sistemul informatic al ANAF,

- operatorii economici din categoria marilor contribuabili care aveau obligația să asigure conectarea aparatelor de marcat la sistemul informatic al ANAF, riscă, începând cu data de 1 octombrie 2020, aplicarea de sancțiuni drastice fără ca fapta să le fie imputabilă, în condițiile în care doar o mică parte a distribuitorilor autorizați au obținut supliment de aviz tehnic de la ICI București, iar după obținerea acestui document este necesară parcurgerea altor etape obligatorii,

MFP precizează că se impune suspendarea aplicării dispozițiilor  art. 11 alin. (1) lit. j) din OUG nr. 28/1999, până la data de 31 decembrie 2020, pentru săvârșirea faptei prevăzute la art. 10 lit. ff).

Pentru săvârșirea faptei prevăzute la art. 10 lit. z), dispozițiile art. 11 alin.(1) lit.j) rămân aplicabile în continuare, suspendarea reglementată de acest proiect de act normativ operând doar în cazul săvârșirii, până la 31 decembrie 2020, a faptei prevăzute la art. 10 lit. ff).

Măsura are în vedere suspendarea cu cca. trei luni a aplicării sancțiunii prevăzută de lege pentru nerespectarea obligației operatorilor economici de a asigura conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF, pentru a permite distribuitorilor autorizați să dezvolte softul, să îl testeze, să obțină supliment de aviz tehnic la ICI București și respectiv să îl implementeze în aparatele de marcat, astfel încât acestea să se conecteze la sistemul informatic al ANAF, în vederea transmiterii datelor fiscale.

♦ Modificarea și completarea unor acte normative

▪ Întrucât s-a constatat, în anii precedenți, în baza execuțiilor bugetare ale ASPAAS, că sumele reprezentând contribuția Camerei Auditorilor Financiari la finanțarea ASPAAS, depășesc 30% din cheltuielile curente şi de capital ale ASPAAS, în concordanță cu Legea nr. 162/2017, se propune ca veniturile proprii ale ASPAAS, reprezentate de contribuția CAFR, să se raporteze la cheltuielile curente şi de capital ale ASPAAS realizate în ultimul exercițiu bugetar cunoscut la data elaborării proiectului legii bugetare anuale. Astfel, la elaborarea, în cursul anului N, a bugetului ASPAAS pentru anul N+1, sunt avute în vedere cheltuielile realizate de ASPAAS în anul N-1, cunoscute la data elaborării proiectului legii bugetare aferente anului N+1.

▪ Având în vedere riscul apariției unor dezechilibre financiare la nivelul economiei naționale cu impact asupra contribuabililor, MFP menţionează că este necesară prorogarea dispozițiilor referitoare la termenele de depunere a notificărilor și a cererilor depuse de aceștia pentru a beneficia de măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare. „Ținând cont de faptul că, termenul de notificare a organului fiscal privind intenția de restruturare s-a  împlinit la 30 septembrie 2020, iar efectele economice ale declarării stării de urgență și ale stării de alertă este de așteptat să continue după încetarea acestora, iar situația economică a contribuabililor vizați va rămâne în continuare afectată, se propune modificarea art. 3 alin. (1) și art. 22 alin. (1) în scopul prelungirii termenelor de depunere a notificări privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare și implicit a solicitări de restructurare a obligațiilor bugetare. Astfel, se propune prorogarea termenului pentru depunerea intenției de restructurare până la data de 31 martie 2021 și prorogarea termenului de depunere a cererii de restructurare până la data de 30 iunie 2021”, se arată în Nota de fundamentare.

▪ UEFA a decis să amâne Turneul final al Campionatului European de Fotbal 2020 ca măsură de prevenire a răspândirii Covid-19. În acest context, oficialii UEFA au anunțat că evenimentul sportiv va avea loc în anul 2021, ceea ce a impus reînnoirea îndeplinirii angajamentelor asumate prin semnarea reconfirmării garanţiei numărul 05.34, prin care România s-a angajat că va întreprinde demersurile necesare pentru susţinerea facilităţilor fiscale şi procedurale pe perioada de pregătire, organizare şi desfăşurare a Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020 amânat. Astfel, întrucât activităţile de pregătire şi organizare ale Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020 amânat vor continua în perioada următoare, dispozițiile legale prevăzute de Legea nr. 145/2018 pentru aprobarea OUG nr. 18/2018, sunt aplicabile și Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020 amânat.

▪ Se propune completarea prevederilor Codului fiscal prin introducerea în categoria cheltuielilor deductibile la stabilirea venitului net anual determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate a contravalorii testelor medicale de diagnosticare a infecției COVID-19 efectuate pentru contribuabil, în scopul desfășurării activității în condiții de securitate și sănătate în muncă și prevenirii răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2. Posibilitatea încadrării acestor cheltuieli în categoria cheltuielilor deductibile se acordă contribuabililor care desfășoară activitatea individual sau într-o formă de asociere, pentru perioada în care este instituită starea de urgenţă sau de alertă, potrivit legii.

În același context, se propune și completarea prevederilor Codului fiscal în sensul introducerii în categoria veniturilor din salarii și asimilate salariilor neimpozabile și care nu sunt cuprinse în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale, a avantajelor reprezentând contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infecţiei COVID-19, la inițiativa angajatorului/plătitorului, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor.

Decontarea cheltuielilor reprezentând contravaloarea testelor medicale de diagnosticare a infecției COVID-19 se efectuează în baza documentelor justificative prin care sunt identificate persoanele care beneficiază de testare, inclusiv în cazul în care sumele respective  sunt plătite direct de către angajat și decontate ulterior de angajator.

„Evidențiem faptul că, potrivit reglementărilor în vigoare pentru determinarea impozitului pe profit, cheltuielile efectuate de angajator care sunt de natura veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, inclusiv cele reprezentând contravaloarea testelor medicale de diagnosticare a infecției COVID-19, sunt cheltuieli deductibile integral. Pentru plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în cadrul sistemului de impozitare actual nu se aplică un regim de deducere a cheltuielilor de natură salarială; prin urmare, în cazul acestora, contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator pentru efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infectiei COVID-19 nu se poate scădea din baza impozabilă”, precizează MFP.

Regimul fiscal aplicabil plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este similar și în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe venit potrivit prevederilor Titlului IV – Impozitul pe venit din Codul fiscal, care desfășoară activități pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor de venit.

▪ Se propune ca disponibilitățile rămase la sfârșitul anului în contul 50.XX.XX „Disponibil din sume încasate pentru plata de servicii de comunicaţii aferente reţelelor securizate de comunicaţii de date de arie extinsă”, deschis pe numele unităţii din cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale care gestionează reţelele securizate de comunicaţii de date de arie extinsă, să se reporteze în anul următor şi să se utilizeze cu aceeaşi destinaţie.