„Emisiunea de euroobligațiuni lansată în data de 24 noiembrie 2020 de Ministerul Finanțelor Publice s-a bucurat de un interes extrem de mare din partea investitorilor, ceea ce reconfirmă statutul de emitent important a României în zona Europei Centrale și de Est”, precizează MFP, într-un comunicat. Potrivit instituţiei, tranzacția a marcat și o serie de performanțe notabile în istoria emisiunilor realizate de România pe piețele externe de capital: ▪ randamentul de 1,468% aferent tranșei de 9 ani este cel mai scăzut randament oferit vreodată de România pentru o emisiune denominată în euro; ▪ obținerea de prime negative de emisiune pentru ambele tranșe prin cea mai importanta reducere de cost faţă de valorile de la anunțul lansării emisiunii; ▪ a doua cea mai mare cerere (după tranzacția din luna mai, anul curent) înregistrată vreodată la o emisiune denominată în euro din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 12 miliarde de euro), dar și la închiderea tranzacției, când nivelul cererii s-a menținut la un nivel record, de 11,6 miliarde euro.

Valoarea totală a emisiunii este de 2,5 miliarde euro, cu o subscriere finală de 11,6 miliarde euro, prin participarea unui număr de peste 650 de investitori. Fondurile aferente acestei tranzacții au fost încasate miercuri, 2 decembrie a.c.

Emisiunea a fost realizată în două tranșe, din care 1 miliard euro cu maturitatea de 9 ani, cu un randament de 1.468% și o rată de dobândă de 1.375% pe an și 1,5 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani, cu un randament de 2,650% și o rată de dobândă de 2,625% pe an.

Strategia de execuție a emisiunii a permis reducerea graduală a costurilor, pe fondul unei suprasubscrieri masive pentru cele două tranșe. Față de valorile cu care au fost lansate inițial în piață cele două tranșe, de 210 puncte de bază peste cotația de referință Mid-Swap pentru maturitatea de 9 ani și randamentul de 3,00% pentru maturitatea de 20 ani, costurile au fost reduse cu 35 puncte de bază pentru fiecare tranșă, obținându-se în final prime negative de emisiune de 5 puncte de bază atât pentru maturitatea de 9 ani, cât și pentru maturitatea de 20 ani.

„Baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și din punct de vedere al tipurilor de investitori. În ambele tranșe se observă preponderența investitorilor de tip «real money», respectiv fonduri de active administrate privat și bănci comerciale și participarea în proporție de peste 50% a marilor investitori activi pe piețele internaționale de capital din SUA, Marea Britanie și Germania în ambele tranșe”, menţionează MFP.

În ceea ce privește distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 9 ani (cu scadență la 2 decembrie 2029), aceasta a fost următoarea: SUA 27%, Marea Britanie 19%, România 19%, Germania 9%, restul CEE 7%, Țările Nordice 5%, Austria și Elveția 5%, Franța 3%, Europa de Sud 3%, Benelux 2% și Asia 1%. Pentru maturitatea de 20 ani, distribuția geografică a investitorilor a fost următoarea: Marea Britanie 43%, SUA 18%, România 11%, Germania 5%, Austria și Elveția 5%, Țările Nordice 4%, Franța 3%, restul CEE (exclusiv România) 3%, Europa de Sud 3%, Benelux 3%, Asia 1% și restul regiunilor 1%.

Distribuția pe categorii de investitori pentru maturitatea de 9 ani a fost preponderent către fonduri de active administrate privat, respectiv 67%, 22% către bănci comerciale și private, 5% către fonduri de pensii și companii de asigurări, 3% instituțiilor oficiale și băncilor centrale, respectiv 3% fondurilor de investiții. Pentru maturitatea de 20 ani, distribuția în funcție de tipul investitorilor a fost următoarea: fonduri de active administrate privat 75%, fonduri de pensii și companii de asigurări 9%, bănci comerciale și private 7%, fonduri de investiții 5%, instituții oficiale și bănci centrale 3%, alții 1%.

Tranzacția a fost intermediată de Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, ING Bank N.V. , J.P. Morgan Securities plc și UniCredit Bank AG.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)