Suntem pe ultimul loc în topul reciclării deșeurilor municipale și am ajuns să ne complacem, probabil, în această situație, în condițiile în care doar 1% dintre resursele rezultate din cele 11%-13% deșeuri municipale reciclate sunt reintroduse în circuitul economic, a declarat, într-o conferință de specialitate, Mihaela Frăsineanu, consilieră de stat la Cancelaria prim-ministrului, relatează Agerpres. „Aș vrea să fim un pic realiști. Suntem la niște ani buni de la aderarea României la Uniunea Europeană. 2007 a fost momentul în care noi am crezut că o să rupem tot, că toate fondurile care vin de la Comisia Europeană, de la Uniunea Europeană, vor fi cheltuite. Toată lumea a pornit cu un entuziasm foarte mare în acest sens, mai ales dacă vorbim despre managementul deșeurilor. Din păcate, realitatea ne-a demonstrat că nu s-a făcut mare lucru și, între timp, peste noi au venit noi obiective și noi ținte, noi obligații, noi presiuni cărora n-am știut și nu știm cum să le facem față. Topul acesta al rușinii este într-adevăr un top. E adevărat că nu suntem singurii care nu ne-am îndeplinit obiectivele, că vorbim despre reciclarea deșeurilor municipale, despre celelalte categorii de deșeuri și că alături de noi mai sunt și alte state care nu și le-au îndeplinit. Corect. Numai că noi suntem pe ultimul loc și am ajuns probabil să ne complacem în această situație, că «Ok, suntem pe ultimul loc, atât putem, nu e nicio problemă». Poate ne mai păsuiește Comisia Europeană, poate ne mai dă ceva bani să construim alte sisteme pentru a face o colectare separată, un transport separat, pentru a face reciclare de calitate, pentru a reintroduce în circuitul economic materiile care sunt absolut necesare”, a menționat Frăsineanu.

Potrivit sursei citate, în România, doar 1% dintre resursele rezultate din reciclarea deșeurilor sunt reintroduse în circuitul economic.

„Dincolo de acea cifră rușinoasă, undeva între 11% și 13% reciclare din deșeuri municipale, o să vă spun o cifră și mai rușinoasă: doar 1% dintre resursele rezultate din reciclarea deșeurilor sunt reintroduse în circuitul economic. Deci, pe toate celelalte le risipim. Și o să vă fac o comparație: România depinde în proporție de 10% de resursele din import. Asta înseamnă că suntem o țară bogată, ne permitem să risipim și am ajuns cumva să ne complacem în situația asta. Am ajuns să nu luăm atitudine, pentru că la un moment dat fiecare dintre noi am făcut un gest greșit - am aruncat o hârtie pe stradă, un chiștoc de țigară, orice... O să vă dau și exemplul Japoniei, care depinde în proporție de peste 90% de resursele din import și care a considerat că, neavând resurse naturale, este cazul să investească în singura resursă pe care o avea la dispoziție, respectiv oamenii, în educație, în conștientizare, în profesionalizare, în stimularea oamenilor pentru a deveni niște oameni activi în societate și care înțeleg ca o datorie față de mediu și față de societate și față de tot. Poate că ar trebui și noi în România să schimbăm paradigma asta și să vorbim despre resursa cea mai importantă, respectiv oamenii în care să investim”, a spus reprezentanta Guvernului.

În viziunea lui Frăsineanu, economia circulară trebuie privită ca pe o afacere în care fiecare trebuie să facă și pentru cei din comunități.

„Sunt convinsă că nu suntem doar la 1% circularitate a economiei și ar trebui să ne ridicăm un pic și să ne scuturăm, pentru că vorbim de economie circulară, care înseamnă model de business și câștiguri. Fiecare trebuie să vadă cum pot să fac, să câștig bani, dar făcând și întorcând ceva către comunitate și către mediul în care am crescut. Eu consider că asta este datoria fiecăruia dintre noi, că dincolo de ce ne luăm pentru noi, mai există și ceva ce trebuie să facem și pentru cei din jur, pentru alții și pentru un bine comun pe care cred că l-am pierdut”, a afirmat Mihaela Frăsineanu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)