Mihai Călin Precup (MF): România stă pe un sac de bani; ține de noi și de privat să îi transformăm în proiecte concrete
Telex » Știri 22 martie 2023
România stă pe un sac de bani, care pot fi transformați în proiecte concrete, având în vedere că, în acest an, s-a alocat din bugetul de stat o sumă record pentru investiții, respectiv 7% din PIB-ul României, a afirmat Mihai Călin Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor (MF), la un eveniment de specialitate, relatează Agerpres. "Anul acesta este un an de reziliență, s-a dovedit și anul trecut a fi unul, dar anul ăsta mai mult decât oricând. România stă pe un sac de bani, ține doar de noi și de privat să transformăm acești bani în proiecte concrete - și vă dau câteva exemple. Vorbim de surse bugetare, anul acesta s-a alocat din bugetul de stat o sumă record pentru investiții. Vorbim de 7% din PIB-ul României, undeva peste 100-115 miliarde de de lei. Avem bani din PNRR, 29 de miliarde de euro, care vor fi distribuiți pe 5 ani pentru investiții", a menționat Precup, la Forumul Investitorilor - 2023. Totodată, el a subliniat că România are bani din partea instituțiilor financiare internaționale care, "mai mult decât oricând, se dovedesc a fi partenere cu Guvernul României pentru a finanța proiectele investiționale".
"Marea provocare este să tragem acești bani înspre economia reală. Un alt element cheie pe care l-a menționat domnul ministru (Florin Spătaru, ministrul Economiei, n.r.) este parteneriatul. Cred că cheia este să găsim soluțiile și să ne deschidem la minte și să lucrăm mai mult cu privatul, să fim mai puțin suspicioși atunci când statul intră într-un parteneriat cu un privat. Și trebuie să înțelegem că privatul nu vine numai cu bani, ci vine și cu expertiza de a pune pe picioare un proiect, de a monitoriza un proiect o perioadă lungă de timp, vorbim de 20-30 de ani și poate, mai important decât orice, vine cu capacitatea de a duce la masă și instituțiile financiare internaționale.
În opinia sa, rolul statului este să identifice prioritățile mari investiționale, fie că vorbim de infrastructură strategică, de transport, de telecomunicații, să vină cu un prim capital de început. Pe de altă parte, rolul privatului este să vină cu expertiză și să se asigure că acel proiect merge până la capăt, să preia riscurile, susține secretarul de stat.
"Nu cred că avem probleme de natură a resurselor financiare. Marea provocare pe care o văd este de a coagula, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel de sector privat, expertiza necesară pentru a debloca aceste proiecte. Din punct de vedere al acestui an, cred că România va performa mult mai bine decât majoritatea țărilor din Uniunea Europeană și chiar din regiune. Bugetul României a fost, în acest an, construit pe o previziune de creștere economică de 2,8%, mai puțin decât ne dă Fondul Monetar Internațional, 3,1%, mai mult decât unele țări din regiune, ca Polonia 0,7% previziune economică în acest an - și mai mult decât media europeană 0,8%. Deci, economia românească este deja într-o dinamică pozitivă de creștere. Cred că ține doar de noi să aducem proiectele relevante pentru a fi finanțate și a contribui la investiții structurale pentru România, astfel încât reziliența economică a României să crească, indiferent că vorbim de perioade mai bune sau mai puțin bune la nivel internațional, adică de criză sau de creștere economică", a adăugat secretarul de stat.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național