Companiile care se confruntă cu problema fondurilor proprii negative pot fi ajutate printr-o schemă de minimis pentru a le susține investițiile, a declarat, marți, într-o conferință de specialitate, Mihai Precup, secretar de stat în Cancelaria prim-ministrului și președintele Consiliul Interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat, relatează Agerpres. „Anul trecut, a fost un record de peste patru miliarde de euro investiți direct în economia României. În ultimii ani, Guvernul a făcut pași importanți în ceea ce privește susținerea investițiilor, atât pentru companii, cât și pentru sectorul public. Știți bine că ne confruntăm cu o mare problemă la nivel național, în sensul că din aproape 900.000 de companii, vreo 280 și ceva de mii sunt companii cu fonduri proprii negative. Vorbim de câteva miliarde de euro, bani care lipsesc din bilanțul companiilor. Dacă ne uităm mai granular, vom vedea că vreo 80% dintre acestea au fonduri proprii negative până în 200.000 de lei. Apropo de ajutoarele de stat și schemele de minimis, s-ar putea gândi o schemă de minimis tocmai pentru a susține investițiile acestor companii, statul neputând să intervină direct în capitalul lor. Să punem pe masă o schemă de minimis, astfel încât să stimulăm compania să facă investiții prin intermediul capitalului. În toate ședințele comitetului de supraveghere macroprudențială de la BNR, concluzia univocă a fost bancarizarea scăzută la nivel național, companiile cu fonduri proprii negative fiind una dintre dintre marile provocări”, a subliniat Precup.

Acesta a adăugat că, prin ajutoarele de stat, trebuie susținute companiile mari pentru ca impactul să fie direct asupra economiei naționale.

„De curând, principalul anunț a fost cel de aproape două miliarde de euro ajutoare de stat pentru reindustrializarea României, pentru companiile mari din domeniul industrial. Acesta are mai multe segmente. Pe de o parte, vizează companiile din zone mai puțin dezvoltate, unde PIB-ul per capita este sub nivelul mediei naționale, tocmai pentru a stimula aceste companii să facă investiții în aceste zone, să angajeze oameni și să crească întreaga societate. După aceea vorbim despre ajutoare de stat de vreun miliard de euro pentru companii care sunt profitabile. Sunt companii mari care au un impact direct asupra PIB-ului României și care doresc să facă investiții cu o anumită economie de energie, pentru că banii respectivi vin pe filiera certificatelor verzi și atunci există o condiționalitate din această perspectivă. Mai avem încă un pachet, de a susține companii care produc materii prime în domeniu industrial. Cred foarte tare că prin ajutoarele de stat trebuie să susținem companiile mari. Dacă ne uităm la economia României, o să vedem că este foarte polarizată atât în ceea ce privește companiile de stat, cât și companiile private. La nivel național, să spunem, avem undeva la 5% - 6% dintre companii care produc undeva pe la 70% - 80% din PIB-ul României. Dacă vrem să avem un impact direct asupra asupra economiei naționale, clar ajutând companiile mari, vom avea rezultate directe”, a menționat oficialul guvernamental.

În același context, Mihai Precup a punctat faptul că o schemă de ajutor de stat ar trebui să fie aplicată și companiilor profitabile din sectorul agroalimentar.

„În următorul pachet guvernamental trebuie să venim și cu o schemă de susținere pentru companiile profitabile care merg bine din sectorul agroalimentar. Dacă ne uităm la deficitul balanței comerciale din România, vom vedea că peste 10% din acesta, undeva la 2,3 miliarde de euro, este generat de zece produse agroalimentare. În această perspectivă, în plus față de ceea ce face Ministerul Agriculturii acum, din punctul meu de vedere o schemă de ajutor mai mult socială, pentru că dă câte 1.000 - 10.000 de euro agricultorilor, trebuie să ne gândim la companiile mari care sunt deja performate în sectorul acesta agroalimentar și care sunt mai ales performante pe cele zece produse unde noi suntem deficitari. Eu chiar am făcut o propunere cu o schemă de mezanin, cu un împrumut mezanin. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ai companii care merg bine, sunt bancabile, au făcut o unitate de producție pe fondul proprii și pe banii băncilor, dar din punct de vedere al legislației și-au atins nivelul maxim în ceea ce privește gradul de îndatorare. Rolul statului este să vină să ajute acea companie să mai facă încă o unitate de producție, să aducă bani mai riscanți pentru stat, dar care vor genera un efect multiplicator foarte mare”, a explicat Mihai Precup.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)