Actul normativ privind schema de plafonare-compensare pentru perioada post 1 aprilie 2025 va fi pus în transparență până la finele săptămânii, informează Ministerul Energiei printr-un comunicat citat de Agerpres. Situația actuală a consumatorilor vulnerabili din România și scenariile de lucru după expirarea actualului mecanism de sprijin privind plafonarea și compensarea prețurilor la energie au fost analizate luni, în cadrul ședința de lucru a Comitetului Interministerial privind protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice.

„Dorim să restabilim funcționarea normală a pieței energiei, într-o manieră rațională și graduală, astfel încât să evităm creșteri bruște ale facturilor la energie. Dacă nu am lua în calcul măsura prelungirii mecanismului de sprijin, ne-am asuma riscul unei posibile creșteri accelerate a costurilor cu energia pentru populație și mediul economic de la 1 aprilie 2025. Mai mult, Guvernul a alocat un buget inițial de 3 miliarde lei pentru începutul acestui an pentru susținerea schemei de plafonare-compensare, ceea ce va permite plăți semnificative către furnizori în perioada imediat următoare. În cadrul întâlnirii au fost prezentate și numeroase propuneri de măsuri tranzitorii, cu accent pe transparentizarea piețelor de energie și creșterea lichidității. În zilele următoare le vom integra în propunerea de act normativ, care va fi publicată în transparență până la finalul acestei săptămâni”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat în comunicat.

Într-o postare pe Facebook, ministrul a transmis că își dorește ca săptămâna viitoare propunerea de act normativ privind noua schemă de sprijin să fie adoptată în guvern. „Până atunci, continuăm consultările cu toate părțile interesate, pentru a asigura funcționarea corectă a sectorului energetic românesc. Obiectivul principal rămâne protejarea cetățenilor români”, a scris el.

Scenariul de bază este continuarea actualei scheme pentru minimum 3 luni pentru energie electrică, iar pentru gaze pentru 12 luni, în vederea acoperirii anului gazier și susținerii procesului de reumplere a depozitelor de gaze, pe parcursul acestui an. „Analizăm soluții pentru a menține energia accesibilă fără creșteri bruște ale facturilor. Propunem măsuri tranzitorii pentru o piață mai transparentă, mai lichidă și mai stabilă”, a notat pe rețeaua de socializare.

Acesta a reiterat că actuala schemă de compensare-plafonare a asigurat românilor al patrulea cel mai ieftin gaz și a cincea cea mai ieftină energie electrică din UE, conform datelor Eurostat, și că „prioritatea zero” rămâne protejarea cetățenilor români, energia accesibilă fiind „o componentă esențială a unui trai decent și a competitivității economice naționale”.

„Un sprijin mai bine țintit, pentru cei care au cu adevărat nevoie de el. Prioritatea noastră zero rămâne protejarea românilor! Ne asigurăm că fiecare familie și afacere va avea acces la energie la prețuri echilibrate, menținând competitivitatea economică a țării”, a punctat Burduja.

Potrivit sursei citate, singura soluție pe termen mediu și lung pentru reducerea facturilor este creșterea capacității de producție de energie electrică și gaz în România. „Anul trecut a însemnat un număr record de proiecte noi puse în funcțiune, cu peste 1.200 MW (cărbune, solar, eolian, baterii). Anul acesta ne-am propus să dublăm această performanță. Prin fiecare MW nou, prin fiecare investiție nouă, România își consolidează independența energetică și beneficiază de mai multă energie sigură, ieftină și curată - în această ordine de priorități”, a mai scris ministrul Energiei. Reuniunea de luni a fost prezidată de vicepremierul Marian Neacșu, cu participarea ministrului Energiei, Sebastian Burduja, a președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, reprezentanți din partea Ministerului Muncii, Agenției Naționale de Administrarea Fiscală, Consiliul Concurenței și a principalilor actori din sectorul energetic românesc.

„Discuțiile au fost constructive și au avut ca obiectiv stabilirea unor soluții eficiente pentru protejarea cetățenilor și a mediului de afaceri în fața fluctuațiilor de pe piața energetică”, se menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, creșterea prețurilor pe bursele de energie din ultima perioadă - de până la 60 euro/MWh pentru gaz (+65%) și 110-115 euro/MWh pentru energie electrică (+25%) - este influențată de tensiunile geopolitice din regiune, deciziile Federației Ruse, nivelul interconexiunilor între țările din estul și vestul Uniunii Europene și gradul de înmagazinare a gazului la nivelul Uniunii Europene. „În acest context, se impun măsuri prudente și eficiente pentru ca gradul de sărăcie energetică să nu se accentueze. Pe termen scurt și mediu, Ministerul Energiei propune implementarea unor noi forme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, precum cardurile de energie. Acest mecanism, detaliat în programul de guvernare, va asigura un sprijin direcționat și echitabil”, se mai precizează în comunicat.

În zilele următoare, reprezentanții Ministerului Energiei, ANRE, producătorilor și furnizorilor de energie se vor reuni în ședințe tehnice pentru definitivarea unei propuneri de act normativ privind noul mecanism de sprijin. Prima variantă a acestuia va fi publicată în transparență la finalul săptămânii în curs.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)