Scenariile analizate în prezent în ceea ce privește liberalizarea pieței de energie prevăd că aceasta se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor, și nu se limitează la data de 1 aprilie 2025, precizează reprezentanții Ministerului Energiei, într-o informare de presă citată de Agerpres. „Conform programului de guvernare și planului de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică și gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025. Programul de guvernare prevede «elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale». Scenariile analizate în prezent de Grupul Interministerial creat în luna noiembrie 2024 prin decizia Prim-ministrului României 380/2024 prevăd foarte clar că liberalizarea se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor și nu se limitează la data de 1 aprilie 2025 sau la consumatorii vulnerabili”, se menționează în informarea de presă.

Potrivit sursei citate, scenariile de lucru țin cont de implementarea unor mecanisme deja testate de statul român, precum cardurile de sprijin (de exemplu cardul de energie, cardul de alimente, cardul de vacanță), însă nu sunt excluse ajustări sau măsuri care vor fi identificate pe parcursul întâlnirilor de lucru ale Grupului Interministerial.

„Ne-am propus ca până la finalul lunii ianuarie să identificăm cele mai bune soluții pentru perioada post 1 aprilie 2025. Obiectivul ministrului Energiei, având și calitatea de vicepreședinte al comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice, este ca și după 1 aprilie 2025, și aici ne referim la toate categoriile de consumatori, prețurile la energie să fie corecte și să nu vină ca o povară pentru bugetele lor”, precizează sursa menționată. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat zilele trecute, la un post de televiziune, că există mai multe scenarii, unul dintre acestea fiind continuarea, o perioadă, a schemei de plafonare-compensare, pentru toată lumea.

„Și avem argumente. Este o schemă cunoscută de piață, avem o instabilitate pe piața regională. Iată ce s-a întâmplat de la 1 ianuarie cu stoparea tranzitului de gaz rusesc și creșterea prețului la gaze pe burse. Există argumente și cred că și Comisia Europeană va fi deschisă în fața unei asemenea idei”, a explicat Burduja.

El a reiterat că în această lună va trebui să se vină cu o propunere finală de calendar și a subliniat că în Programul de guvernare se vorbește despre o liberalizare etapizată. prudentă, în care, pe de o parte, să fie protejat consumatorul final și, pe de altă parte, să se asigure lichiditatea pe piață, să existe energie de vânzare.

Întrebat pe ce perioadă ar putea fi prelungită plafonarea, ministrul Energiei a precizat că din iarnă „ieșim pe baza cadrului legal actual” și ulterior poate fi vorba de câteva luni, dar urmează să stabilească scenariul, până la finele lunii ianuarie, Comitetul interministerial.

„Poate fi vorba de câteva luni, poate fi vorba de finalul anului. România este într-o procedură timpurie de infringement pe aceste plafonări, pentru că noi am plafonat prețurile de la producători pe tot lanțul, practic, până la clientul final, ceea ce este o derogare de la principiile pieței libere, pieței europene.(...) Această schema trebuie să fie și ea finanțată de undeva. Ați văzut decizia Curții Constituționale. Analizăm să vedem implicațiile ei, să vedem de unde putem finanța o astfel de schemă (...) Discuția trebuie încheiată până la final de ianuarie. Până atunci vrem să ne vedem cu toată piața, nu doar noi, instituțiile guvernamentale. În acest Comitet este și industria reprezentată, furnizorii, distribuitorii”, a explicat Burduja.

Potrivit acestuia, scenariile ar fi, pe lângă prelungirea schemei așa cum este, prelungirea cu accent pe consumatorii vulnerabili, prelungirea cu accent pe consumatorii vulnerabili și anumite mecanisme de sprijin și pentru consumatorii non casnici, probabil pe anumite domenii pe care România le definește ca având nevoie de sprijin în plus din partea statului, ca de exemplu industria grea, care depinde foarte mult de prețul energiei electrice și de cel al gazelor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)