Ministerul Finanțelor propune ca interacțiunea firmelor și a persoanelor fizice autorizate cu ANAF să se facă exclusiv online
Numărul 18, 12-18 mai 2021 » Curier legislativ
Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de act normativ prin care propune o serie de măsuri necesare pentru protejarea sănătății cetățenilor, pentru evitarea blocajelor în activitatea organelor fiscale centrale și pentru aplicarea unui tratament unitar debitorilor care au făcut obiectul unei inspecții fiscale sau verificării situației fiscale personale, astfel încât aceștia să nu fie dezavantajați față de ceilalți contribuabili care se află în situații similare. „Astfel, proiectul de act normativ prevede înrolarea în Spațiul Privat Virtual (SPV) a persoanelor juridice, asocierilor și a altor entități fără personalitate juridică, precum și a persoanelor fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent, în formele prevăzute de OUG nr. 44/2008. Înscrierea în SPV rămâne opțională până la data la care prevederile cuprinse în actul normativ intră în vigoare. După acest termen cererile, înscrisurile sau orice alte documente depuse la organul fiscal central în format letric nu vor mai fi luate în considerare”, se menționează într-un comunicat al MF.
„Am publicat acest proiect spre consultare publică, iar forma finală va fi adoptată după încheierea discuțiilor cu partenerii din mediul privat. Ne dorim ca Spațiul Privat Virtual să devină un instrument-cheie în ceea ce privește interacțiunea cu contribuabilii și vom extinde serviciile disponibile prin intermediul acestei platforme concomitent cu sporirea eforturilor de înrolare a persoanelor juridice și a persoanelor fizice autorizate. În prezent se lucrează la identificarea unor mecanisme de simplificare și flexibilizare a înrolării și autentificării utilizatorilor în SPV. În plus, până la data când prevederile actului normativ vor intra în vigoare, ANAF trebuie să ia măsuri pentru a fi pe deplin pregătită atât să proceseze numărul suplimentar de contribuabili care se vor înrola în SPV, cât și să ofere tot suportul acestora pe parcursul întregului demers astfel încât tranziția să se desfășoare fără probleme. Prin eliminarea hârtiilor, a cozilor la ghișeu și a birocrației excesive, consider că facem un pas foarte important spre digitalizarea administrației fiscale, fapt ce ne aduce mai aproape de standardele și de bunele practici europene în domeniu, adică de normalitate”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Potrivit reprezentanților MF, această schimbare va aduce o serie de beneficii pentru contribuabili, precum: ▪ evitarea interacțiunii fizice (ghișeu, poștă), comunicarea fiind realizată non-stop, prin intermediul SPV; ▪ eliminarea timpilor de așteptare, întrucât anumite documente, precum certificatele de atestare fiscală sau cazierul fiscal, se pot obține mult mai repede; ▪ posibilitatea depunerii mai multor tipuri de cereri online, precum și vizualizarea răspunsurilor direct din SPV; ▪ posibilitatea consultării situației fiscale la zi, respectiv posibilitatea de a solicita situația obligațiilor de plată sau a plăților efectuate; ▪ primirea de informații personalizate legate de obligativitatea depunerii anumitor declarații sau termenele aferente de depunere; ▪ acces la evidența completă a tuturor interacțiunilor contribuabilului cu ANAF, precum tipul declarațiilor depuse și data depunerii.
Ministerul Finanțelor precizează că serviciile oferite contribuabililor prin intermediul platformei SPV vor fi extinse, astfel ca, până la data la care prevederile actului normativ vor intra în vigoare, contribuabilii vor benefica de declarații pre-completate, rapoarte care să se poată importa în programele de contabilitate, fișiere prelucrabile, precum și de posibilitatea de a efectua plăți prin platforma SPV.
„În acest moment, în România sunt 1,5 milioane de persoane juridice, dintre care au cont în SPV 510.000 de contribuabili. Această situație se traduce prin faptul că 33% sunt deja înscriși în SPV, urmând ca încă un milion de contribuabili să beneficieze de această infrastructură digitală. Din totalul persoanelor fizice care desfășoară activități independente (662.000), doar 5% (35.000) au cont în platforma SPV”, se menționează în comunicat.
Totodată, se creează cadrul legal, astfel încât comunicarea dintre ANAF și autoritățile publice, instituțiile publice și de interes public din administrația publică centrală și locală să se realizeze exclusiv prin PatrimVen în baza unui protocol trimis de ANAF către fiecare autoritate publică, instituție publică sau de interes public.
De asemenea, proiectul modifică prevederile Codului de procedură fiscală în scopul recunoașterii bunei credințe a contribuabililor, în situația în care, din greșeală, aceștia plătesc obligațiile fiscale la un alt organ fiscal decât cel căruia i se cuveneau sumele pentru plata obligațiilor bugetare. Astfel, la cererea contribuabililor, viramentele efectuate eronat se vor corecta, cu păstrarea datei plății, iar în funcție de data plății se va păstra beneficiul acordat de legiuitor de plată a jumătate din minimul legal al amenzii.
Pentru aplicarea unui tratament echitabil tuturor contribuabililor se propune:
▪ anularea dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, în cazul contribuabililor care au fost supuși inspecției fiscale sau verificării situației fiscale personale începute și pentru care s-a comunicat decizia de impunere în perioada cuprinsă între data de 15 mai 2020 (după data intrării în vigoare a OUG nr. 69/2020) și data de 28 martie 2021 (până la data intrării în vigoare a OUG nr. 19/2021). Acordarea facilității se realizează cu respectarea condiției de plată integrală a obligației bugetare principale stabilite prin decizia de impunere, până la un anumit termen, și cu depunerea cererii de anulare până cel târziu la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv. În situația în care obligația bugetară principală stabilită prin decizia de impunere a fost achitată până la data intrării în vigoare a acestei OUG, contribuabilul are dreptul de a beneficia de facilitatea fiscală dacă depune cererea până la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv;
▪ anularea dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale administrate de organul fiscal cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, în cazul contribuabililor care au fost supuși verificării documentare după data de 15 mai 2020. Acordarea facilității se realizează cu respectarea condiției de plată integrală a obligației bugetare principale stabilite prin decizia de impunere până la anumite termene și cu depunerea cererii de anulare până cel târziu la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv, respectiv în termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere dacă termenul de 90 de zile se împlinește după 31 ianuarie 2022 inclusiv. În ambele situații reglementate, accesoriile stinse atât înainte, cât și după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se restituie potrivit Codului de procedură fiscală.
Ministerul Finanțelor invită la dialog toate instituțiile și părțile interesate care vor beneficia de această ordonanță, urmând ca, la începutul lunii iunie, propunerea finală să reflecte consensul atins în urma dezbaterilor.
Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență decizională.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial