Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență, organizarea unei structuri de specialitate pentru monitorizarea indicatorilor rezultați din execuția bugetară, precum și a altor date și informații gestionate de instituție, informează Agerpres. Astfel, conform Notei de fundamentare a proiectului, publicat pe site-ul ministerului, monitorizarea indicatorilor rezultați din execuția bugetară și alte date și informații gestionate de Ministerul Finanțelor la ordonatorii de credite se va realiza începând cu data de 1 iulie 2024.

Structura nou înființată, ori de câte ori constată depășiri cu peste 20% față de costul mediu al achizițiilor de produse/servicii/echipamente și/sau execuție de lucrări sau costul mediu al cheltuielilor curente și de capital aferente unor instituții publice similare, după caz, sesizează structura de inspecție economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor.

Structura nou înființată va emite anual Rapoarte privind monitorizarea indicatorilor de performanță pe care le prezintă Guvernului României pentru analiză și aprobare;

De asemenea, proiectul mai prevede completarea atribuțiilor Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor și ale structurilor teritoriale de inspecție economico-financiară din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prevăzute de OUG nr. 94/2011 privind organizarea și funcționarea inspecției economico financiare și de OG nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv.

Astfel, atribuțiile vor viza și controlul procedurilor de achiziție publică și al cheltuielilor cu materiale și servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiții, precum și a altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile publice de ordonatorii de credite atât de la nivelul autorităților publice centrale cât și de la nivelul autorităților publice locale, inclusiv pentru acei ordonatori de credite aflați în autoritatea/coordonarea/subordonarea acestora; controlul procedurilor de achiziție publică și al cheltuielilor cu materiale și servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiții, precum și a altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile regiilor autonome, companiilor naționale/societăților naționale/societăților la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale dețin capital majoritar/integral; controlul procedurilor de achiziție publică și al cheltuielilor cu materiale și servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de investiții, precum și a altor categorii de cheltuieli efectuate de autoritățile/agențiile/instituțiile autonome care funcționează în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României.

"Competențele de control sunt esențiale pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, iar complexitatea noilor atribuții ale Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară impune o suplimentare corespunzătoare a numărului de posturi, prin suplimentarea numărului de posturi aprobat pentru aparatul propriu al Ministerului Finanțelor și pentru structurile teritoriale de inspecție economico-financiară din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală", se menționează în Nota de fundamentare.

O altă prevedere a proiectului vizează eliminarea inechităților, discriminărilor și/sau discrepanțelor de ordin salarial la nivelul instituțiilor publice cu rol de organ fiscal central, care creează premisele eficientizării activității de reglementare a legislației fiscale, de colectare a veniturilor fiscale, monitorizarea conformității fiscale și administrare a creanțelor fiscale, activități de o importanță crucială într-o societate, prin care se asigură funcționarea eficientă și stabilitatea statului, precum și menținerea echilibrului macroeconomic și bugetar.

Totodată, se propune ca, până la 31 decembrie 2025, Guvernul să aprobe lunar, în funcție de evoluția deficitului bugetar și de evoluția nivelului arieratelor, limite lunare de credite de angajament și credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale, respectiv deschid și repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu și pentru instituțiile publice subordonate. Prin excepție, Guvernul va aproba lunar limite cheltuieli distincte atât pentru structurile prevăzute la art. 80 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară cât și pentru ordonatorul principal de credite al acestora.

"Prin măsurile prevăzute în proiectul de act normativ se urmărește asigurarea transparenței în folosirea fondurilor publice, creșterea responsabilității ordonatorilor de credite pentru gestionarea eficientă a resurselor, precum și consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice dar și pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale dar și pentru gestionarea eficientă a patrimoniului și resurselor minerale și naturale aflate în proprietatea Statului Român", se menționează în document.