Cele mai recente precizări ale factorilor decizionali, la nivel național, relevă că, în prezent, preocuparea centrală vizează încheierea, până la finalul anului 2023, a procesului de adoptare a proiectelor de buget pe 2024. Evident, această preocupare este consonantă cu interesul deosebit al mediului de afaceri, al tuturor cetățenilor țării de a cunoaște – în dubla lor calitate, cea de contribuabili și cea de beneficiari – modul în care urmează să fie gestionat banul public.

Desigur, multe depind și vor depinde de bilanțul fiscal-bugetar pe 2023, însă, incontestabil, fundamentarea obiectivelor pentru anul viitor conține, înainte de toate, anticipările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) la care ne-am referit pe larg într-un comentariu precedent. Acum, reținem, pe scurt, evoluția principalilor indicatori pentru 2024, comparativ cu cei din 2023, prin consemnarea următoarelor creșteri: Produsul Intern Brut – 3,4%, consumul final – 3,3%, formarea brută de capital fix – 6,5%, exportul – 3,4%, importul – 4,6%, indicele prețurilor de consum (media anuală) – 6%, numărul mediu de salariați – 1,6% și câștigul salarial net – 3,1%.

Chiar dacă în privința comerțului internațional se anticipează – cum s-a văzut – un deficit, nivelul acestuia este mai mic, comparativ cu cel din 2023. Cu alte cuvinte, pe ansamblul economiei, se profilează o situație mai bună față de cea din prezent. Ca și în alte cazuri, intervine, însă, întrebarea moromețiană: pe ce ne bazăm când se enunță astfel de predicții?

Pentru a contura un răspuns (fie și numai preliminar), se impune a constata, din nou, caracterul științific al prognozelor elaborate de CNSP. Am mai avut, recent, prilejul să prezentăm metodologiile perfecționate, în linie cu cele mai avansate modele matematice utilizate în Uniunea Europeană și pe plan mondial, ceea ce le conferă un grad înalt de predictibilitate. Intervin, însă, imponderabilele, riscurile, provocările, legate mai ales de conjunctura europeană și mondială. Factorii geopolitici joacă, de asemenea, rolul lor mult mai important în condițiile actuale, comparativ chiar cu precedentul deceniu.

Nu mai puțin importante sunt incertitudinile legate de factorii interni, mai ales de impactul măsurilor fiscal-bugetare în vigoare în momentul de față, precum și al celor care urmează să fie aplicate începând de la 1 ianuarie 2024. Între acestea, stările tensionate, generate de creșterea în amploare a acțiunilor revendicative, unele dintre ele cu urmări imprevizibile.

Abordarea cu o doză acceptabilă de realism a tuturor acestor aspecte majore reprezintă o necesitate pe care o putem numi vitală, fără teama de a comite erori. În acești termeni, se cer analizate și evaluate posibilitățile reale de creștere a veniturilor bugetare și de eficientizarea cheltuielilor în vederea atingerii țintelor de deficit bugetar. În acest fel, România va reuși să scape de povara unui deficit excesiv, cu toate consecințele care decurg de aici.

În privința veniturilor, a devenit evident că soluția introducerii de noi impozite și taxe, precum și mărirea consistentă a celor care se practică în prezent nu este fezabilă, fie și numai din cauza caracteristicilor unui an electoral marcat de patru rânduri de alegeri și a factorilor obiectivi pe care îi generează creșterea fiscalității, care are efecte de bumerang, agravând starea generală a economiei. Cu toate acestea, faptul că România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul ponderii veniturilor bugetare în PIB este de natură a impune o conduită severă în ceea ce privește colectarea impozitelor și taxelor, făcându-se o distincție clară între evaziune și dificultățile reale de ordin financiar cu care se confruntă numeroși contribuabili, firme și persoane fizice. De asemenea, identificarea zonelor în care economia subterană acționează și adoptarea de măsuri legale pentru combaterea acestui flagel cu metode adecvate reprezintă o prioritate absolută.

Pe partea de cheltuieli, se poate face mult mai mult și mai bine în vederea eliminării risipei, combaterii efective a actelor de corupție, promovării competenței în gestionarea banului public. Nu este vorba numai despre responsabilitate, ci și despre instituirea unui cadru legal care să permită atingerea unui asemenea obiectiv.

În măsura în care cerințele evocate impuse de realități vor fi luate în considerare în definitivarea bugetelor publice pentru anul viitor, se poate anticipa că ne vom apropia, cel puțin, de țintele propuse. În definitiv, aproape totul se rezumă la aplicarea zicalei „cum îți așterni, așa vei dormi”. Și aceasta, în toate domeniile și la toate nivelurile decizionale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)