Investițiile de care avem nevoie. Rezultate și deziderate
Numărul 19, 15-21 mai 2024 » Comentariul ediției
Între informațiile care nu pot (nu trebuie) trecute cu vederea se înscrie, neîndoios, cea referitoare la volumul investițiilor din primele patru luni ale anului în curs. Este vorba despre comunicarea oficială a Ministerului Finanțelor, potrivit căreia, în intervalul ianuarie – aprilie 2024, volumul investițiilor a ajuns la 30 miliarde de lei, ceea ce marchează o dublare față de rezultatele înregistrate în perioada similară din anul precedent.
Acest ritm de creștere, într-adevăr remarcabil, este evocat mai ales atunci când se analizează cauzele deficitului bugetar și, implicit, consecința acestuia, majorarea datoriei guvernamentale, care a depășit 52% din Produsul Intern Brut. Nu este nevoie să se explice profesioniștilor contabili rolul esențial al creditării în desfășurarea normală a tuturor activităților economico-sociale. În sine, împrumuturile nu conțin niciun element reprobabil. În special, cât este vorba despre bani utilizați, la nivel de stat, pentru finanțarea investițiilor generatoare de valoare adăugată, de progres științifico-tehnic, se justifică din plin apelul la credite în condițiile în care rambursarea acestora nu afectează negativ cursul vieții cotidiene la nivel individual, familial, până la scară națională, inclusiv.
Reamintind toate acestea, dispunem de motivarea demersurilor analitice care urmăresc aprofundarea procesului investițional din perspectiva cerințelor reale ale unei dezvoltări sustenabile, sănătoase. Datele disponibile permit să se avanseze tocmai în această direcție.
Reținem, în primul rând, că majoritatea investițiilor guvernamentale a fost și este destinată extinderii și modernizării infrastructurii, sub toate aspectele, începând cu cea de transport (rutier și feroviar) și terminând cu îmbunătățirea situației din sferele sociale, respectiv educația și sănătatea, cu precădere. Accentul se pune pe alocările care au și vor avea un efect multiplicator la scara întregii economii.
O asemenea orientare merită să fie subliniată, în special pentru rolul și locul extrem de importante pe care le conferă elaborării și aplicării unei viziuni strategice, bazate nu numai pe creștere, ci și pe dezvoltare, adică pe un progres efectiv cu finalitate în domeniul calității vieții.
Chiar dacă o astfel de orientare se află realmente la temelia proceselor decizionale în toate entitățile administrației publice, rămân deschise temele legate de modul în care se aplică asemenea linii directoare. Deocamdată, ponderea existentă a diverselor destinații ale investițiilor este discutabilă. Alocările pentru elementele active, cele care permit obținerea unui volum mai mare de valoare adăugată, sunt încă relativ reduse, în favoarea construcțiilor propriu-zise. Chiar structura unor investiții destinate componentelor active indică o pondere prea mare a mijloacelor de transport și, nu totdeauna, a celor care sunt destinate circulației utilajelor, echipamentelor, materiilor prime și materialelor necesare producției efective.
Apoi, prezintă o importanță capitală calitatea achizițiilor. E adevărat, costurile mai mari impuse de cumpărarea și punerea în funcțiune a utilajelor, a echipamentelor, a tehnologiilor de ultimă generație reprezintă un factor de frânare în condițiile unor subfinanțări cronice, însă, întreaga experiență istorică pledează în favoarea unor acțiuni exclusiv consonante cu tendințele cele mai avansate pe plan mondial.
O abordare cu șanse de reușită nu poate ignora nici calitatea lucrărilor și nici termenele de execuție. Dacă se trec în revistă mai multe șantiere, se constată lesne că termenele de finalizare înscrise pe panourile instalate obligatoriu la locuri vizibile sunt, în general, nerespectate.
Pentru a se evalua corect toate aceste elemente în dinamica lor, este necesară completarea datelor puse la dispoziție de autoritățile publice drept un benefic exercițiu de transparență. Când este vorba despre gestionarea banului public, cu implicațiile acesteia în toate straturile societății, gradul de informare se cere ridicat la nivelul cel mai înalt, deoarece, inclusiv în materie de investiții, factorul încredere are un rol decisiv.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale