Cum micșorăm distanța dintre obiective și rezultate?
Numărul 5, 7-13 feb. 2024 » Comentariul ediției
Există un număr considerabil de argumente în sprijinul preocupărilor tot mai frecvente și tot mai presante legate de situația bugetară a țării. Analizele desfășurate în actuala perioadă, inclusiv cele efectuate de recenta misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) în București, permit să se contureze o serie de modalități de asigurare a resurselor financiare în scopul realizării indicatorilor macroeconomici stabiliți prin Acordul de la Maastricht. Din perspectiva acestor analize, rezultă că sunt necesare noi măsuri și acțiuni care să permită atingerea țintelor prevăzute prin Legea bugetului de stat și Legea asigurărilor sociale de stat. Desigur, acțiunile revendicative pot să aducă unele corecturi, inclusiv completări, dar toate acestea se cer evaluate prin prisma posibilităților reale de îmbunătățire atât a colectării taxelor și impozitelor, cât și a modului în care se gestionează fondurile alocate diverselor entități ale statului și administrațiilor teritoriale. În acest mod, devine posibilă și consolidarea rezilienței întregii economii.
O abordare realistă a acestei teme esențiale nu poate să aibă ca premisă altceva în afara datelor referitoare la execuția bugetară pe anul precedent. Se poate afirma că avem de-a face cu elemente de natură obiectivă pe care orice decizie trebuie să le ia în considerare.
Faptul că deficitul bugetar a ajuns, în anul 2023, la aproape 90 de miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB, reprezintă o dovadă concludentă a marilor dificultăți existente și previzibile în calea realizării unui echilibru bugetar fără acorduri de împrumut suplimentare și foarte costisitoare. De asemenea, este de remarcat că veniturile bugetare s-au asigurat într-o foarte mare măsură prin accesarea fondurilor europene nerambursabile și prin diminuarea relativă a încasărilor din impozite și taxe, atât la nivel central, cât și la nivel local. Această situație este de natură a impune măsuri speciale, poate unele chiar dureroase, deoarece atât la capitolul venituri, cât și la cel de cheltuieli, avem de-a face cu efecte prelungite, unele cronice, ale dezechilibrelor structurale acumulate de foarte mult timp.
Evident, asigurarea echilibrului bugetar prin măsuri judicioase este de preferat față de soluțiile conjuncturale care, în ultimă instanță, duc la majorarea datoriei externe care, la rândul ei, constituie o povară grea pentru toate componentele vieții economico-sociale, cu consecințe directe asupra nivelului de trai al majorității populației țării.
În această ordine de idei, apar în prim-plan influențele care pot și trebuie să determine atingerea obiectivelor menționate. Tocmai de aceea, o informație de strictă actualitate este de natură a genera o atmosferă activă, creativă, pe toate palierele economiei, și anume revizuirea „în sus” a prognozelor FMI privind economia globală și, mai ales, evoluțiile din țările care au o pondere importantă în produsul intern brut global. Fondul estimează o creștere a PIB la scară mondială de 3,1%, în acest an, respectiv un nivel superior celui atins în 2023. Totodată, consideră că există o probabilitate mai mică de a avea o așa-numită „aterizare dură”, respectiv o comprimare economică după o perioadă de creștere puternică în ciuda noilor riscuri generate de majorarea prețurilor la materiile prime și de problemele din lanțul de aprovizionare provocate de volatilitatea geopolitică.
O altă veste bună vine de la Bruxelles, prin consemnarea faptului că a stagnat procesul de diminuare a PIB în zona euro, zonă în care – cum se știe – se desfășoară cea mai mare parte a comerțului internațional al României. Pe ansamblul anului trecut, în cele 20 de țări care au moneda unică europeană s-a înregistrat o creștere a PIB de 0,5%, față de anul 2022, potrivit Eurostat.
Astfel de vești sunt de natură a genera mai mult optimism în mediul de afaceri din țara noastră, dar tot atât de adevărat este că riscurile și incertitudinile pot fi contracarate doar prin măsuri proactive, prin valorificarea tot mai bună a oportunităților. Acestea sunt șanse care, în niciun caz, nu trebuie ratate.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național