Ministerul Finanțelor (MF) a publicat proiectul Planului bugetar-structural național pe termen mediu - 2025-2031 (PBSTM ), document care are ca scop sprijinirea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani și combină reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu reforme suplimentare.

Legislația revizuită de reformare a cadrului de guvernanță economică al UE a intrat în vigoare la 30 aprilie 2024. Cerințele din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conform cărora deficitele publice nu ar trebui să depășească 3% din PIB și datoria publică să nu depășească 60% din PIB nu au fost modificate. În cazul în care un stat membru nu îndeplinește aceste cerințe, trebuie să aibă loc o ajustare a finanțelor publice într-o perioadă de ajustare de patru ani, care poate fi prelungită la șapte ani dacă țara se angajează să pună în aplicare reforme structurale sau investiții publice care pot stimula creșterea economică și consolida sustenabilitatea fiscală, împreună cu alte criterii.

Odată cu această reformă, programele de convergență anterioare și programele naționale de reformă sunt înlocuite cu noul Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM), care, de regulă, urmează să fie prezentat o dată la patru ani. Prin aceste planuri statele membre își vor stabili traiectoriile de cheltuieli și reformele și investițiile prioritare pentru următorii ani. Rapoartele anuale de progres vor fi prezentate pe perioada acoperită de PBSTM.

Acest plan constituie prima ediție a Planului Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM) al țării noastre. Guvernul României își propune accelerarea implementării investițiilor publice finanțate prin Politica de Coeziune în valoare de 46 miliarde euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) în valoare de 29,7 miliarde euro, care, împreună, creează efectul sinergic al unei creșteri economice sustenabile. De asemenea, Guvernul propune susținerea sectorului privat prin scheme de ajutor de stat orientate în principal spre industria prelucrătoare care pot fi valorificate de investitorii străini sau autohtoni, cu efect benefic asupra economiei naționale prin stimularea creșterii economice.

După cum se știe, începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condițiile depășirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC). PDE a fost inițiată prin propunerea Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE.

În recomandarea din iunie 2021 formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, Consiliul a recomandat României să își reducă deficitul total la 8,0% din PIB în 2021, la 6,2% din PIB în 2022, la 4,4% din PIB în 2023 și la 2,9% din PIB în 2024. Această reducere era coerentă cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4% în 2021, de 1,3% în 2022, de 0,9% în 2023 și de 0,0% în 2024. În 2023, deficitul bugetar conform datelor publicate de Eurostat a înregistrat un nivel de 6,5% din PIB, cu 2,1 puncte procentuale peste ținta stabilită de Consiliu, de 4,4% din PIB, iar planificarea bugetară pe anul 2024 vizează, conform recentei rectificări bugetare, un deficit bugetar de 6,9% din PIB.

Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024, România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu.

În scopul înlesnirii elaborării PBSTM 2025-2028, CE a transmis României, la 20 iunie 2024, traiectoria de referință a cheltuielilor primare nete care ar asigura o ajustare a deficitului bugetar către valoarea de referință prevăzută de TFUE.

Prezentul plan prezintă angajamentul României de reintrare pe o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, precum și reformele și investițiile care stau la baza acestei construcții bugetare precum și la extinderea perioadei de timp pentru ajustarea deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani.

Obiectivele urmărite de Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu sunt:

a) Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar de 3% din PIB și înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză;

b) Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 și ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB;

c) Un nou model de finanțe publice al României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanțării cheltuielilor curente din veniturile din economia națională întrucât, prin PBSTM, soldul activității de funcționare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind generat doar de cheltuielile cu investițiile;

d) Asigurarea unui ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență de peste 29,7 miliarde Euro, care corespunde cu implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027, pentru ca, în ultima parte a PBSTM, ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB;

e) Asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 și 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creștere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026.

Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu a fost prezentat în dezbatere publică în data de 16 octombrie a.c. în Consiliul Național Tripartit. De asemenea, în data de 25 octombrie a avut loc consultarea cu reprezentanții mediului de afaceri la sediul Ministerului Finanțelor, precum și cu structurile asociative ale autoritaților publice locale în sistem videoconferință.

Acesta urmează să fie transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care și-a dat acordul de principiu pe el, au precizat, pentru Agerpres, surse guvernamentale.

În cele ce urmează prezentăm câteva dintre reformele incluse în document. 

♦ Deficitul bugetar este estimat la 7,9% din PIB pentru 2024, conform metodologiei ESA

Deficitul bugetar estimat pentru 2024, după metodologia ESA, va de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia, conform proiectului Planului bugetar-structural național pe termen mediu - 2025-2031, publicat de Ministerul Finanțelor (MF). „Execuția bugetară din primele opt luni ale anului reflectă un deficit de 4,57% din PIB nominal estimat. Creșterea cu 1,9 puncte procentuale față de deficitul înregistrat în perioada similară a anului trecut (2,63% din PIB) este explicată de majorarea ponderii cheltuielilor totale în PIB cu 2,6 puncte procentuale, preponderent pe seama avansului investițiilor și cheltuielilor salariale, în timp ce ponderea veniturilor totale în PIB a crescut cu 0,7 puncte procentuale, susținută de evoluția contribuțiilor de asigurări și a veniturilor fiscale (în principal TVA, impozit pe venit și salarii și impozit pe profit). Având la bază revizuirea țintei de deficit bugetar pe care Comisia Europeană urmează să o publice în această toamnă, pentru anul 2024 se estimează un deficit bugetar de 7,9% din PIB (metodologia ESA) de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a deficitului bugetar”, se menționează în documentul citat de Agerpres. Potrivit proiectului, impactul măsurilor adoptate anul trecut se materializează pe partea de încasări, veniturile curente fiind în creștere cu 1,1 puncte procentuale din PIB în primele opt luni, iar la nivelul trimestrului 4 încasările vor reflecta și impactul măsurilor fiscale adoptate recent, respectiv majorarea plafonului lunar neimpozabil de la 2.000 lei la 3.000 lei, în cazul veniturilor din pensii, începând cu veniturile aferente lunii octombrie.

Pentru proiecția veniturilor bugetare aferente perioadei 2025-2031 au fost avute la bază cinci ipoteze, respectiv: creșterea veniturilor bugetare în corelare cu creșterea nominală a PIB pentru perioada de ajustare fiscal-bugetară 2025-2031; implementarea reformei fiscale potrivit jaloanelor 207, 208 și 237 din PNRR cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, măsurile fiscale specifice urmând să fie stabilite pe baza scenariilor elaborate de către Banca Mondială și vor fi aprobate de Guvernul României în primul trimestru din 2025; implementarea măsurilor de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare, implementarea proiectelor de digitalizare, a modulelor de combatere a evaziunii fiscale, dar și de îmbunătățire a cadrului legislativ destinat insolvenței, care va avea un impact bugetar concretizat într-o creștere a veniturilor bugetare cu 0,5% din PIB la finalul anului 2026; implementarea măsurilor de îmbunătățire/reformare a veniturilor nefiscale prin actualizarea redevențelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licență de exploatare operatorilor economici; operaționalizarea proiectului Neptun Deep și asigurarea încasării de accize și redevențe aferente exploatării gazelor naturale începând cu anul 2027.

Astfel, în perioada 2024-2026, veniturile bugetare curente sunt estimate să crească de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% din PIB în anul 2025, pentru ca în anul 2026 acestea să ajungă la 31% din PIB.

„Impactul semnificativ asupra veniturilor curente îl are reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, împreună cu îmbunătățirea colectării +0,5% din PIB pentru perioada de prognoză”, se subliniază în proiect.

Veniturile fiscale sunt prognozate în 2025 să înregistreze o creștere de 1,1 puncte procentuale a ponderii în PIB comparativ cu anul 2024, ajungând la 17,23% din PIB, prin includerea impactului Reformei fiscale. Începând cu anul 2026, se preconizează o creștere a încasărilor cu 0,5% din PIB, iar din 2028 cu 0,7% din PIB față de 2025. În acest context, veniturile fiscale sunt estimate să ajungă la nivelul de aproximativ 18% din PIB până la finalul perioadei de prognoză.

În ceea ce privește cheltuielile bugetare, ipotezele care au stat la baza proiectării acestora sunt: reducerea graduală ca procent în PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB în anul 2025 la 8,3% din PIB în anul 2031, acest lucru fiind posibil printr-o puternică moderare a creșterii cheltuielilor de personal fără a depăși limitele de cheltuieli de personal care sunt prevăzute în plan pentru perioada de prognoză 2025-2031 precum și cu respectarea legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară, introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli, dar și prin restructurarea sistemului de facilități acordate anumitor categorii de personal din sectorul public; menținerea unei ponderi de aproximativ 5% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile în perioada 2025-2031, respectiv o reducere ușoară ca procent în PIB a acestor categorii de cheltuieli pe toată perioada de prognoză; reducerea ponderii cheltuielilor cu asistența socială de la 12,7% din PIB în anul 2025 la 10,7% din PIB în anul 2031 prin aplicarea prevederilor noii legi a pensiilor publice, precum și a prevederilor legale în domeniul pensiilor speciale; creșterea ponderii cheltuielilor cu investițiile în PIB la 7,9% din PIB în anul 2025 și la 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% în anul 2027, urmată de o menținere a ponderii în PIB a acestora la peste 5%, ținând cont că din anul 2027 se încheie perioada de implementare a PNRR; cheltuielile cu dobânzile cresc de la o pondere de 2% din PIB în anul 2025 la o pondere de 3,5% din PIB în anul 2031 ca urmare a creșterii ponderii datoriei publice în PIB în perioada de ajustare a deficitului bugetar necesară pentru a finanța proiectele de investiții publice.

Astfel, cheltuielile totale sunt estimate sa atingă un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, în principal pe seama creșterii investițiilor publice la un nivel record, estimat la 7,9% din PIB. Ulterior ponderea cheltuielilor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% din PIB la finalul orizontului de prognoză.

Documentul mai semnalează că rata cursului de schimb valutar euro/dolar se menține constantă pe perioada de prognoză analizată, în timp ce ipotezele privind evoluția ratelor dobânzilor pe termen lung sunt de menținere la un nivel constant de 6,9% din PIB, iar ratele dobânzilor pe termen scurt înregistrează o tendință ușoară de scădere de la 5,0% din PIB în 2025 la 4,4% din PIB în 2031.

Estimările privind ponderea datoriei publice în PIB indică o evoluție ascendentă până în anul 2029 (62,6% din PIB), corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții, inclusiv a celor realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, urmată ulterior de o evoluție descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză.

Concomitent cu ajustarea deficitului bugetar, se va reduce gradual și deficitul contului curent al balanței de plăți, la 5,6% la nivelul anului 2028, respectiv cu 2,1 puncte procentuale în PIB comparativ cu anul 2024. Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condițiile depășirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC). Conform recomandării Consiliului UE din iunie 2021 România trebuia să iasă din procedura de deficit excesiv până cel târziu în 2024. Ajustarea bugetară realizată în perioada 2021-2022 a fost în linie cu recomandarea Consiliului.

♦ Reforma salariului minim prevede ajustări cu inflația, dar și în funcție de productivitate

Potrivit Planului bugetar-structural național pe termen mediu - 2025-2031, salariul minim va fi ajustat cu inflația, iar dacă va scădea sub 45% în raport cu salariul mediu va interveni o ajustare suplimentară legată de productivitatea muncii, relatează Agerpres. Reforma salariului minim, una dintre cele zece propuse în document în vederea ajustării deficitului bugetar, introduce un sistem de stabilire a salariului minim brut bazat pe rata inflației, asigurând în același timp că salariul minim rămâne într-un anumit interval relativ raportat la salariul mediu.

„Prin ajustarea salariului minim brut în funcție de rata inflației prognozate, această reformă asigură că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici este păstrată în ciuda creșterii costului vieții. Acest aspect este esențial pentru menținerea stabilității sociale, reducerea sărăciei și garantarea faptului că cei mai vulnerabili lucrători pot continua să-și permită bunuri și servicii de bază, în special în perioade de volatilitate economică. Protejarea veniturilor lucrătorilor în acest mod ajută la consolidarea unei economii mai reziliente, unde cheltuielile consumatorilor rămân stabile, chiar și în perioade de inflație”, se precizează în documentul citat.

Cât privește ajustările legate de productivitate, planul prevede că, în cazul în care salariul minim ajustat scade sub pragul de 45% în raport cu salariul mediu, o ajustare suplimentară legată de creșterea productivității (măsurată prin PIB real per populație ocupată) asigură că majorările salariale sunt legate de performanța economică generală.

Astfel, dacă noul raport între salariul minim brut ajustat și salariul mediu brut prognozat pentru anul următor este sub pragul de 45%, salariul minim brut suplimentar poate fi, de asemenea, ajustat cu un procent cuprins între 0% - 50% din rata de creștere a productivității prognozate, dar fără a depăși pragul de 50% între salariul minim brut și salariul mediu brut.

„Acest sistem echilibrează echitatea și sustenabilitatea economică, recompensând lucrătorii pentru contribuțiile lor la productivitate, asigurând totodată că creșterile salariale nu depășesc capacitatea economiei de a le susține. Menținerea unui prag de 50% între salariul minim brut și salariul mediu asigură că creșterea salariilor rămâne într-un interval sustenabil, contribuind la reziliența și stabilitatea economică generală. Această măsură abordează și obiectivul UE de a promova salarii echitabile și de a preveni lărgirea decalajului de venituri între lucrătorii cu salarii mici și cei cu salarii medii”, se mai explică în document. Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca scop sprijinirea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani și combină reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu reforme suplimentare.

♦ Salarizarea în sectorul public: revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor

Revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor sunt principalele măsuri avute în vedere în sistemul de salarizare din sectorul public.

Potrivit Planului bugetar-structural național pe termen mediu - 2025-2031, consultat de Agerpres, revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferitele familii ocupaționale va stabili criterii clare pentru ierarhizarea diferitelor categorii profesionale din sectorul public, va reduce disparitățile salariale și va ajuta la alinierea plății cu responsabilitățile, experiența și calificările. „Această restructurare sprijină reziliența economică prin asigurarea unei compensări corecte a angajaților din sectorul public și a unei motivații adecvate, reducând astfel riscul disputelor de muncă sau al ineficiențelor care ar putea perturba serviciile publice”, menționează documentul citat.

Reintroducerea grilelor salariale specifice angajaților din administrația locală, atât publici, cât și contractuali, creează o mai mare consistență în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare, reduce riscul fragmentării și inegalității salariale, asigurând că angajații din administrația locală sunt tratați similar cu cei din administrația centrală, susțin autorii Planului.

În ceea ce privește limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, aceasta ajută la prevenirea inflației salariale și promovează sustenabilitatea finanțelor publice, asigurând că remunerarea se bazează în principal pe salariile de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreționare.

„Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potențialul de abuz și asigură că remunerația este mai predictibilă și echitabilă pentru toți angajații. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile și nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în același timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariția unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public. De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031”, se mai arată în Planul publicat de Ministerul Finanțelor.

Reforma salarizării în sectorul public este cea de-a șaptea propusă în Planul bugetar-structural național pe termen mediu - 2025-2031, în vederea ajustării deficitului bugetar.

♦ Reforma pensiilor: creșterea contribuțiilor la Pilonul II, introducerea de noi reguli de indexare a pensiilor și reducerea pensionării anticipate

Creșterea contribuțiilor la Pilonul II, de la 4,75% la 6% până în anul 2031, digitalizarea sistemului de pensii private, introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor și reducerea pensionării anticipate sunt principalele măsuri incluse în Reforma pensiilor (R8) din Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 - 2031, publicat de Ministerul Finanțelor. „Reforma, parte a PNRR-ului României, este concepută pentru a îndeplini obiectivele UE de consolidare a rezilienței sociale și economice, abordând totodată recomandările specifice de țară referitoare la îmbunătățirea administrației publice și la asigurarea viabilității pe termen lung a sistemului de pensii. Reforma sprijină obiectivele UE de echitate socială, în special în cadrul Pilonului European al Drepturilor Sociale, care prevede pensii adecvate pentru toți lucrătorii”, se precizează în documentul consultat de Agerpres. Prima măsură inclusă în reformă vizează asigurarea sustenabilității fiscale a Pilonului II prin creșterea contribuțiilor de la 4,75% la 6% până în anul 2031. „Creșterea contribuțiilor la Pilonul II asigură viabilitatea financiară pe termen lung a acestui pilon. Aceasta răspunde direct recomandării specifice de țară (CSR) 2019.2 de a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II. Creșterea contribuțiilor ajută la menținerea unui flux stabil de fonduri către sistemul de pensii private, garantând că viitorii pensionari vor primi pensii adecvate, fără a pune o presiune excesivă asupra finanțelor publice”, se arată în document.

O altă măsură vizează digitalizarea sistemului de pensii private în vederea îmbunătățirii eficienței și calității administrației publice. Prin introducerea de instrumente digitale pentru gestionarea și monitorizarea pensiilor private, reforma reduce sarcinile administrative, îmbunătățește acuratețea datelor și accelerează timpii de procesare. Platformele digitale permit o mai bună coordonare între entitățile publice și private, facilitând monitorizarea în timp real a contribuțiilor, investițiilor și plăților.

„Aceasta se aliniază cu CSR 2020.4, care solicită îmbunătățirea eficienței și calității administrației publice și a predictibilității în luarea deciziilor, asigurând că atât guvernul, cât și furnizorii de pensii private pot lua decizii mai bine informate, bazate pe date precise și actualizate”, se menționează în document.

De asemenea, Planul prevede și diversificarea investițiilor în cadrul sistemului de pensii din Pilonul II, deoarece asigură o mai bună protecție a fondurilor de pensii private împotriva volatilității pieței. Prin extinderea investițiilor pe diferite clase de active, reforma reduce riscul unor pierderi semnificative din cauza scăderilor de piață sau a șocurilor specifice unor sectoare. Potrivit MF, acest aspect este esențial pentru viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II, abordând recomandarea specifică de țară CSR 2019.2 privind asigurarea sustenabilității acestor fonduri.

„Un portofoliu de investiții diversificat crește reziliența fondurilor de pensii, contribuind la protejarea economiilor pentru pensie ale contribuabililor”, se menționează în documentul citat.

Reforma pensiilor vizează și introducerea unei noi formule de calcul pentru pensii noi și cele aflate în plată, cu scopul de a asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii. „Parametrii formulei vor reflecta starea financiară a sistemului, asigurând că beneficiile nu depășesc capacitatea economică a țării. Reforma întărește principiul contributivității, legând nivelul pensiilor de contribuțiile făcute de-a lungul vieții de muncă. De asemenea, interzicerea creșterilor ad-hoc ale pensiilor fără măsuri fiscale compensatorii previne creșteri nesustenabile ale cheltuielilor cu pensiile, contribuind la predictibilitatea și responsabilitatea fiscală”, se arată în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 - 2031.

O altă măsură a Reformei prevede introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor pentru a se asigura că majorările sunt realizate „pe baza unor criterii clare, stabilite prin lege, și nu din motive discreționare sau politice”. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că creșterile pensiilor rămân accesibile și previzibile.

Reducerea semnificativă a oportunităților de pensionare anticipată, în special pentru beneficiarii de pensii speciale - altă măsură - abordează unul dintre factorii cheie care au creat presiune fiscală asupra sistemului de pensii. Reducerea pensionărilor anticipate asigură sustenabilitatea financiară și menținerea unei forțe de muncă active, relevă sursa citată.

Nu în ultimul rând, reforma întărește principiul conform căruia pensiile trebuie să fie proporționale cu contribuțiile. Astfel, sistemul de pensii rămâne echitabil și sustenabil, asigurând că beneficiile reflectă câștigurile și contribuțiile din timpul vieții active.

„Cheltuielile cu asistența socială au în vedere o creștere moderată a acestei categorii de cheltuieli în perioada 2025-2031, urmată de o indexare a cheltuielilor pentru restul perioadei de prognoză”, se precizează în document.

În ceea ce privește Reforma pensiilor speciale (R9), aceasta are ca obiectiv recalibrarea sistemului de pensii prin introducerea unei noi formule de calcul, revizuirea regulilor de indexare a pensiilor, restrângerea posibilităților de pensionare anticipată și promovarea unei vieți active prelungite. „Această reformă, specificată în PNRR al României, este menită să îmbunătățească sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, să asigure echitatea și să abordeze recomandările de țară privind eficiența administrației publice și sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii publice”, potrivit Planului.

Reforma interzice crearea de noi categorii de pensii speciale și le simplifică pe cele existente, reducând complexitatea și discrepanțele din sistem. Această măsură contribuie la echitatea socială și reziliența economică prin alinierea beneficiilor la capacitatea financiară a sistemului.

De asemenea, prin măsura de calculare a pensiilor speciale pe baza principiului contributivității, vechimii și ajustării veniturilor se asigură că pensiile speciale sunt corelate cu contribuțiile și vechimea profesională, eliminând discrepanțele dintre pensiile speciale și cele publice, asigurând o echitate a acestor venituri.

Reforma mai prevede plafonarea pensiilor speciale la venitul obținut în perioada de contribuție. „Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale astfel încât să nu depășească veniturile obținute în timpul perioadei de contribuție asigură echitate fiscală și sustenabilitate, eliminând dezechilibrele și nemulțumirile publice din sistemul de pensii”, se precizează în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 - 2031.

♦ O decizie referitoare la reducerea pragului pentru microîntreprinderi ar putea veni cel târziu în T1 2025

O decizie referitoare la reducerea graduală a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi urmează să fie luată în Coaliția de Guvernare/Guvernul României până cel târziu în primul trimestru al anului viitor, potrivit Planului bugetar-structural național pe termen mediu - 2025-2031. „Din comentariile (CE, n.r.) primite prin scrisoarea de răspuns la CP3 - PNRR reiese că îndeplinirea jalonului 206 - Reforma taxării microîntreprinderilor este considerată îndeplinită dacă sunt implementate recomandările Băncii Mondiale de aliniere a pragului de eligibilitate al regimului de taxare pentru microîntreprinderi cu cel al TVA care în prezent este 88.500 euro. O decizie în acest sens va trebui luată în Coaliția de Guvernare și în Guvernul României până cel târziu în T1 2025”, se precizează în document.

Potrivit Planului, scopul reformei impozitării microîntreprinderilor potrivit jalonului 206 din PNRR este de a implementa măsurile necesare pentru a evita divizarea artificială a bazei de impozitare, revizuirea cotei de impunere, eliminarea deducerilor, dar și de a reduce gradual pragul de impozitare a taxării microîntreprinderilor în perioada 2025-2027. Măsurile menționate anterior au fost îndeplinite de către Guvern cu excepția reducerii graduale a pragului de impozitare a taxării microîntreprinderilor, unde CE a transmis o suspendare parțială aferentă Cererii de plată nr. 3.

„Această reformă va avea drept rezultat un regim de taxare specific microîntreprinderilor, fără facilități fiscale specifice datorită sistemului fiscal avantajos de impunere a acestora și fără mecanisme de optimizare fiscală care să susțină micii antreprenorii pentru a desfășura activități de business de mici dimensiuni într-un mediu competițional corect și competitiv, care să asigure predictibilitate pentru acest tip de antreprenoriat”, se mai arată în documentul citat.

De asemenea, se are în vedere un mecanism de stimulare a investițiilor pentru micii antreprenori prin intermediul creditului fiscal sau după caz prin alocări de granturi cu această destinație pentru a implementa acele categorii de investiții care facilitează tranziția verde și digitală și astfel asigură sustenabilitatea business-urilor de mici dimensiuni.

În prezent, pragul pentru microîntreprinderi este stabilit la 500.000 de euro.

♦ Impactul bugetar al reformei fiscale va fi de cel puțin 1,1% din PIB, în 2025

Nivelul impactului bugetar al reformei fiscale în raport cu obiectivele urmărite va fi de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, conform Planului bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, consultat de Agerpres. Totodată, în plus, din anul 2026 se adaugă impactul bugetar de 0,5% din PIB ca rezultat al îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare pentru întreaga perioadă prognoză.

Reforma fiscală se va realiza în acord cu prevederile Planului Național de Redresare și Reziliență, potrivit jaloanelor 207, 208 și 237, și are zece obiective. Primul dintre acestea vizează creșterea ponderii veniturilor fiscale în total PIB cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, pentru a asigura suplimentarea fondurilor colectate la bugetul de stat din venituri fiscale cât și pentru a asigura alinierea la valorile acestui indicator înregistrate la nivelul altor sisteme fiscale din Uniunea Europeană.

Documentul prevede asigurarea unui sistem fiscal care contribuie la stimularea creșterii economice sustenabile a României, atragerea de investitori, crearea de locuri de muncă și o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung; simplificarea și debirocratizarea sistemului fiscal prin stabilirea unor reguli de impunere simple și clare pentru a asigura conformarea voluntară dar și pentru a elimina pe cât posibil optimizarea fiscală care aduce importante prejudicii bugetului de stat dar și celorlalte bugete componente ale bugetului general consolidat; asigurarea predictibilității sistemului fiscal.

Reforma fiscală vizează și corelarea modificărilor aduse sistemului fiscal cu nevoile de finanțare ale bugetului public (în acord cu acest obiectiv modificările aduse impozitelor și taxelor și impactul bugetar al acestor măsuri trebuie să fie corelate numai cu acele categorii de nevoi de fonduri publice care sunt necesare pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului de cheltuieli publice, dar și pentru creșterea calității și performanței sistemului de cheltuieli publice și implementarea de investiții publice), ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile, dar și pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală, ceea ce ar presupune generarea unor inechități fiscale între diferite categorii de contribuabili și îmbunătățirea cadrului general al reglementărilor fiscale pentru evitarea practicilor de optimizare fiscală, cu scopul de a descuraja situațiile în care interpretarea legislației fiscale creează artificial oportunități de deducere a cheltuielilor sau de reducere a veniturilor impozabile. Astfel, prin intermediul optimizărilor practicate de unii contribuabili se reduc sarcinile fiscale ale acestora. În categoria optimizărilor fiscale sunt vizate: transferurile de profituri în extern efectuate de către întreprinderile multinaționale, donațiile și sponsorizările, cheltuielile care nu sunt legate în mod direct de activitatea operațională a companiilor etc.

În ceea ce privește cotele de impunere, Planul se referă la alinierea, dacă este cazul, a unor cote pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să fie asigurată atât eficiența colectării sistemului de impozite și taxe, cât și alinierea la cotele de impunere specifice sistemelor de impozitare existente la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, se are în vedere ajustarea deducerilor specifice impozitului pe venit pentru a asigura o sarcină fiscală corespunzătoare categoriilor de contribuabili care au un nivel de venit sub nivelul salariului mediu brut pe economie astfel încât să fie asigurată corelarea dintre capacitatea de plată a contribuabililor și nivelul de venit corespunzător al acestora.

Și sistemul de stabilire a redevențelor va fi ajustat și vor fi introduse mecanisme noi de gestionare a acestora pentru a se asigura o gestionare eficientă a resurselor naturale și minerale, inclusiv o administrare eficientă a patrimoniului public, se mai arată în document.

Pentru a realiza aceste obiective urmează a fi parcurse patru etape, prima fiind elaborarea de Banca Mondială a scenariilor de reformă fiscală. Acestea vor avea în vedere: actualizarea regulilor de impunere/ bazei de impozitare/ sistemului de facilități fiscale pentru impozitul pe profit; în domeniul impozitului pe veniturile obținute de persoanele fizice și contribuțiile sociale obligatorii, vor fi avute în vedere revizuirea/ajustarea sistemului deducerilor personale specifice impozitului pe venit pentru perioada de prognoză 2025-2031, revizuirea/actualizarea sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale acordate la plata impozitului pe venit și revizuirea/reevaluarea reglementărilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale/excepțiilor/regulilor specifice în cazul contribuțiilor sociale obligatorii; revizuirea/actualizarea prevederilor legale din domeniul taxei pe valoarea adăugată; revizuirea/actualizarea prevederilor privind sistemul de accizare pentru a asigura punerea acestuia în acord cu obiectivele stabilite potrivit jalonului 207 din PNRR; revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri, operaționalizarea în cadrul MF a structurii de specialitate dedicate implementării modelului de evaluare specific pentru impozitarea proprietăților imobiliare, precum și dezvoltarea și operaționalizarea Sistemului informatic pentru evaluarea proprietăților care fac obiectul impozitării proprietății.

„Scenariile de reformă fiscală propuse de Banca Mondială, în T1 2025, vor cuprinde un ansamblu de măsuri fiscale specifice, prezentându-se cel puțin două variante alternative din care autoritățile publice vor decide varianta care va fi implementată începând cu luna aprilie 2025”, se menționează în document.

♦ Reforma administrării impozitelor și taxelor: valorificarea instrumentelor digitale și implementarea unor mecanisme de monitorizare mai stricte

Reforma administrării impozitelor și taxelor își propune să sporească eficiența și integritatea sistemului fiscal și capacitatea administrativă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prin valorificarea instrumentelor digitale și implementarea unor mecanisme de monitorizare mai stricte, conform Planului bugetar-structural național pe termen mediu - 2025-2031. Această reformă cuprinde măsuri precum: mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA; implementarea instrumentelor analitice bazate pe indicatori fiabili; monitorizarea digitală a conformității în pregătirea documentelor relevante fiscale; mecanismul de control al planificării fiscale pentru marii contribuabili și extinderea acestui mecanism la contribuabilii mijlocii; curățarea, integrarea și consolidarea bazelor de date interne; implementarea politicii de abordare a decalajului de TVA; implementarea mecanismului de plată recurentă; implementarea unor mecanisme mai flexibile în domeniul vânzării bunurilor mobile; formarea și operaționalizarea unei structuri de specialitate.

În document se precizează că reducerea decalajului de TVA sporește sustenabilitatea fiscală, iar implementarea instrumentelor informatice care să fie utilizate în investigațiile antifraudă contribuie, de asemenea, la o tranziție digitală echitabilă. România se confruntă cu cel mai ridicat nivel al decalajului fiscal din UE.

În ceea ce privește curățarea, integrarea și consolidarea bazelor de date interne, se menționează faptul că dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor la 360 de grade, care integrează și curăță bazele de date interne promovând în același timp interoperabilitatea cu instituțiile de stat, îmbunătățește semnificativ acuratețea și eficacitatea colectării impozitelor. Prin crearea de profiluri cuprinzătoare atât ale persoanelor fizice, cât și ale companiilor, autoritățile fiscale pot identifica mai bine riscurile, pot detecta frauda și pot asigura conformarea. Această transformare digitală se aliniază cu obiectivul UE de a utiliza datele și tehnologia pentru a moderniza administrația publică, făcând administrarea fiscală mai inteligentă și mai echitabilă. Pentru a maximiza rezultatele ce pot fi obținute în urma prelucrării multiplelor baze de date generate de noile aplicații informatice implementate în cadrul procesului de digitalizare, ANAF va avea în vedere un plan comprehensiv care să permită recrutarea de personal înalt calificat în domeniul analiticii de date și consolidarea acestor baze de date într-un cadru comun astfel încât echipa de specialiști să poată fructifica toate datele disponibile. În acest sens, se urmărește formarea unei echipe specializate și multidisciplinară alcătuită din analiști și statisticieni, inclusiv experți ANAF cu cunoștințe de specialitate privind reglementările fiscale și frauda. Personalul înalt calificat în domeniul analiticii de date este necesar să fie antrenat în analiza avansată a datelor, algoritmi de învățare automată și tehnici de potrivire inteligentă. Formarea acestei echipe constituie un obiectiv interimar, dar totodată un jalon esențial pentru atingerea obiectivelor finale.

♦ Stimulentele fiscale în construcții, eliminate treptat

Stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor vor fi eliminate treptat printr-o nouă lege care va fi adoptată până în martie 2025, potrivit documentului citat de Agerpres. „Reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028”, se menționează în document.

Totodată, până la finalul anului va deveni funcțional sistemul informatic care permite implementarea unui model automat de evaluare a proprietăților. În document se face referire la sistemul informatic dezvoltat și operațional pentru evaluarea proprietăților care fac obiectul impozitelor pe proprietate.

„Aceste valori se vor utiliza pentru a determina baza fiscală pentru impozitarea proprietăților în cazul în care această abordare va fi disponibilă (cum ar fi suficiente tranzacții disponibile pentru modelul de evaluare automatizat)”, precizează documentul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)