Datoria guvernamentală a urcat în aprilie la 49,2% din PIB
Numărul 29-30, 27 iul.-9 aug. 2022 » Breviar statistic
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a crescut, în aprilie 2022, la 602,871 miliarde de lei, de la 593,972 miliarde de lei, în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanțelor, citate de Agerpres. Raportat la PIB, datoria guvernamentală s-a majorat la 49,2%, de la 48,4% la sfârșitul lui martie.
Datoria pe termen mediu și lung a crescut, în aprilie, la 582,983 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a scăzut la 19,888 miliarde de lei.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 498,646 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 94,522 miliarde de lei.
O sumă de 264,98 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 288,915 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro și 47,592 miliarde de lei datorie în dolari americani (echivalent).
Datoria administrației publice centrale se ridica, la sfârșitul lui aprilie, la 585,44 miliarde lei, din care 565,566 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în euro (284,787 miliarde de lei, echivalent) și în lei (251,677 miliarde de lei). Datoria administrației publice locale se cifra la 17,431 miliarde de lei, din care 17,417 miliarde de lei pe termen mediu și lung.
Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 307,088 miliarde de lei (25% din PIB), din care 302,207 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,881 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.
♦ În UE și în zona euro, datoria guvernamentală a scăzut în T1
Datoria guvernamentală în zona euro s-a situat la 95,6% din PIB, la finalul primului trimestru din 2022, în scădere ușoară față de 95,7% din PIB la finalul trimestrului anterior, în timp ce în Uniunea Europeană datoria s-a diminuat de la 88,1% din PIB la 87,8% din PIB, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Comparativ cu primul trimestru din 2021, datoria guvernamentală ca procentaj din PIB a scăzut atât în zona euro (de la 100% la 95,6%), cât și în UE (de la 92,3% la 87,8%). La finalul primului trimestru din 2022, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale ca procentaj din PIB în rândul statelor membre UE se înregistra în Grecia (189,3%), urmată de Italia (152,6%), Portugalia (127%), Spania (117,7%), Franța (114,4%), Belgia (107,9%) și Cipru (104,9%), iar cel mai scăzut în Estonia (17,6%), Luxemburg (22,3%), Bulgaria (22,9%), Danemarca (32,9%), Suedia (34,6%), Lituania (40,3%), Letonia și Cehia (ambele cu 42,8%) și România (48,4%).
Comparativ cu trimestrul patru al anului trecut, 19 state membre au înregistrat o scădere a datoriei ca procentaj din PIB la finalul primului trimestru din 2022, iar opt o creștere. Creșteri au fost în Franța (1,9 puncte procentuale - pp), Italia (1,8 pp), Cipru (1,3 pp), Malta (1,2 pp), Austria (1,1 pp), Cehia (0,8 pp), Ungaria (0,7 pp) și Slovenia (0,4 pp), iar cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în Grecia și Lituania (ambele cu minus 4 pp), Danemarca (minus 3,7 pp), Croația (minus 2,5 pp), Irlanda și Bulgaria (ambele cu minus 2,2 pp).
Comparativ cu primul trimestru din 2021, datoria guvernamentală ca procentaj din PIB a crescut în trei state membre: Slovacia (2,6 pp), România (1 pp) și Malta (0,4 pp) și a scăzut în 24 de țări membre. Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Grecia (minus 20 pp), urmată de Cipru (minus 16,1 pp), Croația (minus 12,8 pp), Portugalia (minus 12 pp), Slovenia (minus 9,9 pp), Belgia (minus 9,1 pp), Danemarca (minus 7,8 pp), Spania (minus 7,5 pp) și Irlanda (minus 7,3 pp).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național