Este important să ne asigurăm că tranziția către neutralitatea climatică este echitabilă și incluzivă, ținând cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate, a declarat, luni, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, care s-a aflat la Consiliul Mediu de la Bruxelles. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, citat de Agerpres, pe ordinea de zi a Consiliului s-au aflat puncte importante de discuție precum Directiva-cadru privind deșeurile, reducerea poluării cu microplastice și obiectivul climatic pentru 2040.

"Este important să ne asigurăm că tranziția către neutralitatea climatică este echitabilă și incluzivă, ținând cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate. Alte principii importante care sunt avute în vedere în analiza internă sunt eficiența costurilor, competitivitatea industriei, prețuri accesibile la energie și flexibilitatea în abordare, pentru a reflecta circumstanțele naționale diferite. Atât pentru industrie, în special cea energo-intensivă, dar și alte sectoare va trebui să identificăm instrumente financiare adecvate și suficiente pentru a putea, pe de o parte, atenua impactul tranziției la nivelul gospodăriilor vulnerabile și, pe de altă parte, culege beneficiile economice ale acesteia. Este vital ca aceste instrumente financiare să asigure o distribuție regională echitabilă", a precizat Mircea Fechet.

În ceea ce privește propunerea de Directivă a Parlamentului European și Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, ministrul Mediului a anunțat că România susține obiectivele revizuirii Directivei cadru deșeuri.

"Referitor la deșeurile alimentare, considerăm că țintele propuse sunt ambițioase, dar esențiale pentru promovarea durabilității, abordarea unor probleme stringente cauzate de generarea acestor deșeuri precum și pentru contribuția la obiectivele de dezvoltare durabilă. Îndeplinirea acestora va necesita eforturi concertate în mai multe sectoare, investiții în infrastructură și tehnologie și o schimbare atât în comportamentul consumatorilor, cât și în practicile de afaceri", a subliniat ministrul.

Totodată, Mircea Fechet a transmis că în ceea ce privește deșeurile textile, România se confruntă cu problema transporturilor de textile uzate, care, în fapt, "sunt deșeuri - transporturi mascate de deșeuri". Adoptarea cât mai curând posibil a unei reglementări privind criteriile pentru încetarea statutului de deșeu va sprijini dezvoltarea unei piețe oficiale pentru textile second-hand, încurajând întreprinderile și consumatorii să participe la o astfel de piață. Acest lucru poate stimula economiile locale și poate sprijini practicile de consum durabil.

În cadrul reuniunii, România a salutat inițiativa stabilirii responsabilității extinse a producătorului (EPR), care va încuraja producătorii să proiecteze produse care sunt mai ușor de reutilizat, reciclat și eliminat într-un mod ecologic.

"Direcția în care merg discuțiile pe această temă este bună, însă ar fi util să se insiste poate mai mult pe aspectele legate de prevenire, esențiale în cazul textilelor din perspectiva conceptului de «fast fashion», care a câștigat popularitate în industria modei (haine la prețuri mici și în trend). Pentru ca EPR să fie eficient, aceasta trebuie să facă parte dintr-o strategie mai amplă, care să includă sprijin pentru reglementare, dezvoltarea infrastructurii, conștientizarea consumatorilor și cooperarea globală. Această abordare cu mai multe fațete poate atenua în mod semnificativ impactul deșeurilor textile asupra mediului", a punctat Mircea Fechet.

În ceea ce privește Regulamentul Parlamentului European și Consiliului privind prevenirea pierderilor de granule din plastic pentru a reduce poluarea cu microplastice, ministrul român al Mediului a subliniat faptul că România susține obiectivul propunerii de Regulament, care va contribui la prevenirea pierderilor de granule de plastic și reducerea efectelor acestora asupra mediului și sănătății umane.

Potrivit sursei citate, pe zona de reziliență în privința managementul apei, România va aplica un mecanism economic specific pentru a stimula scăderea necesarului de apă și a încuraja reutilizarea apei oriunde este posibil.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește necesitatea consolidării tranziției juste în regiuni afectate de decarbonizare, ministrul a subliniat că tranziția la neutralitatea climatică, până în 2050, implică o transformare semnificativă pentru aceste regiuni. De aceea, este esențială demararea din timp a unui dialog cu privire la nevoile de investiții și sprijin financiar în aceste regiuni, în contextul viitorului cadru financiar multianual.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)