Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a lansat în dezbatere publică un Proiect de Lege  privind regimul deşeurilor. Promovarea proiectului s-a făcut în contextul noii politici a UE de a crea o economie circulară în cadrul căreia deșeurile sunt privite ca o resursă, ceea ce conduce la reducerea cantității de resurse naturale utilizate. Astfel – se menţionează în expunere de motive – se impune ca România, în calitate de stat membru UE să-şi adapteze cadrul legislativ astfel încât să răspundă noilor cerințe.

Proiectul instituie regulile necesare, suficiente şi posibile care conduc la o mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă prin aborgarea Legii nr. 211/2011 cu modificările și completările ulterioare și transpunerea reglementărilor comunitare. „Gestionarea deșeurilor trebuie să fie îmbunătățită și să urmărească gestionarea durabilă a materialelor pentru a proteja, a conserva și a îmbunătăți calitatea mediului, pentru a proteja sănătatea umană, pentru a asigura utilizarea prudentă, eficientă și rațională a resurselor naturale, pentru a promova principiile economiei circulare, pentru a spori utilizarea energiei din surse regenerabile, pentru a crește eficiența energetică, pentru a reduce gradul de dependență față de resursele importate, pentru a crea noi oportunități economice și pentru a stimula competitivitatea pe termen lung”, subliniază iniţiatorii.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în Directiva 2008/98/CE, Romania trebuie să utilizeze instrumente economice și alte măsuri în scopul de a furniza stimulente pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor, cum ar fi: taxele de eliminare a deșeurilor prin depozitare, schemele de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată, schemele de răspundere extinsă a producătorilor, facilitarea donațiilor de alimente, stimulentele acordate autorităților locale sau alte instrumente și măsuri adecvate (așa cum sunt ele descrise în anexa IV a la Directiva 2018/851/UE).

Conform expunerii de motive, pentru a promova utilizarea durabilă a resurselor și simbioza industrială, România trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a facilita recunoașterea ca subprodus a unei substanțe sau a unui obiect care rezultă dintr- un proces de producție al cărui obiectiv principal nu este producerea respectivei substanțe sau a respectivului obiect, în cazul în care condițiile armonizate stabilite la nivelul Uniunii Europene sunt respectate.

Pentru a le oferi operatorilor de pe piețele de materii prime secundare mai multă certitudine în ceea ce privește statutul de deșeu sau de material care nu mai este considerat deșeu al substanțelor sau al obiectelor și pentru a promova condiții de concurență echitabile, este important ca printr-un cadru legal predictibil cei responsabili să ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că deșeurile care au fost supuse unei operațiuni de valorificare sunt considerate ca încetând să mai fie deșeuri dacă respectă toate condițiile stabilite la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/851/UE.

Aplicarea normelor privind subprodusele și încetarea statutului de deșeu trebuie să se aplice fără a aduce atingere altor dispoziții ale dreptului Uniunii sau ale dreptului intern. Schemele de răspundere extinsă a producătorilor reprezintă o parte esențială a gestionării eficiente a deșeurilor, motiv pentru care – precizează MMAP – trebuie introduse cerințe operaționale minime.

Autoritățile publice joacă un rol important în organizarea colectării și tratării deșeurilor municipale și în comunicarea aferentă cu cetățenii. Astfel, producătorii trebuie să acopere costurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor privind gestionarea deșeurilor, inclusiv privind prevenirea deșeurilor, stabilite pentru schemele relevante de răspundere extinsă a producătorilor iar acestea trebuie să asigure continuitatea serviciilor de gestionare a deșeurilor pe tot parcursul anului, chiar dacă au îndeplinit deja țintele și obiectivele care le sunt impuse.

Prevenirea generării de deșeuri este cea mai bună metodă de a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor și de a reduce impactul deșeurilor asupra mediului. Prin urmare, este important ca Romania să ia măsurile corespunzătoare pentru a preveni generarea de deșeuri, pentru a monitoriza și a evalua progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor respective. Din perspectiva Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de Adunarea Generală ONU la data de 25 septembrie 2015, România trebuie să ia măsurile necesare pentru a promova prevenirea și reducerea generării de deșeuri alimentare, precum și pentru a reduce pierderile alimentare de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv pierderile post-recoltare, până în 2030.

Consumatorii trebuie să fie stimulați să își modifice comportamentul, inclusiv prin educație și campanii de sensibilizare, iar producătorii trebuie să promoveze utilizarea sustenabilă a produselor lor și să contribuie la gestionarea sfârșitului ciclului de viață al acestora. Pentru a evita tratarea deșeurilor care blochează resurse la nivelurile inferioare ale ierarhiei deșeurilor, pentru a crește ratele de pregătire pentru reutilizare și de reciclare, pentru a permite reciclarea de înaltă calitate și a stimula utilizarea materiilor prime secundare de calitate, autoritățile publice locale trebuie să asigure o mai bună organizare și respectare a obligației de a colecta separat deșeurile.

De asemenea, iniţiatorii precizează că este necesar să se consolideze mecanismele de ținere a evidenței și de trasabilitate a deşeurilor periculoase prin instituirea de registre electronice.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)