Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) are în plan, pentru acest an, finanțarea unui program care să facă apele României mai curate, iar printre beneficiari se vor afla inclusiv comunitățile dunărene, a anunțat ministrul de resort, Mircea Fechet, în cadrul celei de-a treia ediții a evenimentului „Congresul Dunărenilor”, organizat marți, relatează Agerpres. „Sunt convins că această calitate de a fi localitate riverană Dunării generează și provocări, la fel cum generează și oportunități. Am survolat de curând toată Dunărea și, din păcate, am observat nu doar frumusețea acesteia, dar am văzut sute de depozite ilegale de deșeuri - aproape în fiecare comunitate, așa cum se întâmpla și acum 100 de ani, localnicii obișnuiesc să își arunce gunoaiele la marginea localității. Diferența este că atunci când le cari «la pârâu» este o chestiune de timp până când vine o viitură, le mută în comunitatea din aval și tot așa, până când ajung în Dunăre. Avem în vedere să finanțăm în acest an un program care să facă apele României mai curate, de care ne dorim să beneficieze și comunitățile dunărene. Sper, prin acest eveniment, să înțelegem mai bine care sunt problemele din aceste zone și să reușim să rezolvăm din ele prin intermediul acestor finanțări”, a spus Fechet, citat într-un comunicat de presă al Asociației MaMultVerde, organizatorul evenimentului.

Un studiu de caz privind colectarea deșeurilor reciclabile în județele aflate de-a lungul Dunării, realizat în parteneriat cu Ecoteca, a arătat că în cazul județelor Constanța și Galați se remarcă performanțe economice și educaționale notabile, în timp ce Giurgiu este cel mai vulnerabil județ, necesitând intervenții strategice pentru a-și redresa scorurile slabe la capitolele mediu, educație și populație. De asemenea, Caraș-Severin și Mehedinți demonstrează potențial ridicat în protejarea resurselor naturale, iar județele Ialomița și Brăila, vulnerabile economic, au nevoie de sprijin pentru a evita stagnarea sau declinul.

„De la implementarea Sistemului Garanție-Returnare observăm din ce în ce mai puține PET-uri abandonate în natură și apreciem că procentul de colectare și reciclare este în creștere. În același timp, ne confruntăm cu mari provocări legate de celelalte tipuri de deșeuri - plasticul și alte ambalaje, ce nu intră sub incidența SGR, deșeuri din construcții etc. În 2024 am efectuat, în cadrul Rețelei Comunitare Cu Apele Curate, o cartare a malurilor râurilor și am identificat peste 60 de depozite ilegale de deșeuri pe Dunăre și pe afluenții săi”, a declarat Marta Popescu, coordonatorul programului „Cu Apele Curate”.

Datele oficiale relevă faptul că, în anul 2024, au fost colectate prin intermediul Sistemului Garanție-Returnare (SGR) peste 3,3 miliarde de ambalaje, ceea ce reprezintă 54% dintre cele 6,1 miliarde de ambalaje puse pe piață.

„PET-urile și sticlele aproape au dispărut din pubelele de colectare a deșeurilor și s-a observat o reducere considerabilă a deșeurilor de ambalaje abandonate în natură, dar a apărut fenomenul de vandalizare a pubelelor din spațiul public. Continuarea optimizării acestui sistem este esențială pentru a maximiza impactul pozitiv și beneficiile pentru mediu și comunitate. Posibilele soluții pentru dispariția acestor depozite ilegale de deșeuri includ finanțarea UAT-urilor rurale pentru susținerea serviciilor de salubritate în zonele nerezidențiale, sprijinirea comunităților vulnerabile, desfășurarea de campanii de informare privind gestionarea deșeurilor, iar toate aceste activități depind de o bună colaborare între autoritățile locale și cele centrale”, se menționează în comunicat.

În cadrul Congresului Dunărenilor 2025 au fost abordate, totodată, oportunitățile de dezvoltare economică și ecoturistică a localităților riverane Dunării: amenajarea Via Danubiana, primul traseu de ecoturism de-a lungul Dunării, promovat de Asociația MaiMultVerde ca soluție pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților dunărene.

„La scară macro, Dunărea este văzută ca frontieră de stat, cale navigabilă, resursă piscicolă, sursă de energie, lichid de răcire sau canal de deversare. De pe Via Danubiana propunem o privire de aproape. Pentru că Dunărea, cu oamenii și cu tot ecosistemul ei natural și cultural, este spectaculoasă pe fiecare din cei peste o mie de kilometri pe care ni-i oferă, nu doar în defileu sau în deltă. Via Danubiana este în același timp un companion de drum pentru cei dornici să descopere locuri noi și o invitație de bun venit din partea localnicilor bucuroși de oaspeți”, a subliniat Teodor Mitrana, președintele Asociației MaiMultVerde.

În acest context, la eveniment au fost prezentate câteva mecanisme de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), precum și prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), care vin în sprijinul primăriilor pentru realizarea de programe care vizează protecția mediului.

Prima ediție a Congresului Dunărenilor a fost organizată de Asociația MaiMultVerde în anul 2022, în parteneriat cu Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților, și a reunit la București 40 de reprezentanți ai primăriilor, experți din domeniu și alte autorități centrale. Cu acea ocazie a fost lansat „Deșeurile de la sate & orașe” - un ghid practic de implementare și gestiune a sistemelor de management al deșeurilor pentru autoritățile locale.

Ediția din acest an a evenimentului a avut ca temă „Provocări și soluții pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților dunărene”.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)