Se au în vedere echilibrarea ofertei de formare cu cererea pieței muncii și promovarea unei noi culturi a învățării

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a lansat în dezbatere publică proiectul de HG privind aprobarea Strategiei naționale pentru formarea adulților 2023-2027, document care vizează, în esență, creșterea la 12% a ratei de participare a adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții, până la sfârșitul anului 2027. Documentul a fost elaborat în cadrul unui proiect desfășurat în baza Acordului de grant dintre Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA) și MMSS.

Principalul criteriu de evaluare: competențe-cheie în profesie și în viața cotidiană

Strategia urmărește să creeze, până la orizontul anului 2027, un cadru instituțional pentru accesul tuturor adulților la programe de formare prin care să dobândească competențe-cheie, profesionale și de viață și să le utilizeze pentru a-și atinge aspirațiile de dezvoltare personală și profesională printr-un sistem echitabil de învățare pe tot parcursul vieții. Automatizarea și noile tehnologii au început să schimbe caracteristicile cererii de competențe și au dus la schimbări în procesele de producție, astfel: ▪ cererea de competențe cognitive și socio-comportamentale are o tendință de creștere atât în economiile avansate, cât și în cele emergente; ▪ cererea de competențe de rutină specifice unui loc de muncă este în scădere; ▪ beneficiile pentru combinații de diferite tipuri de competențe sunt, de asemenea, în creștere.

Nivelul de calificare obținut de fiecare adult are un impact major asupra oportunităților de reușită în viață: obținerea unui loc de muncă de calitate; venituri salariale mai mari; creșterea speranței de viață.

România, la fel ca alte state din UE, se confruntă cu o serie de provocări pe piața muncii determinate în principal de scăderea natalității, îmbătrânirea populației, migrația forței de muncă, sporul natural negativ. În plus, crizele suprapuse din domeniul sanitar, energetic, geopolitic au generat tensiuni suplimentare care necesită acțiuni și măsuri adecvate de contracarare. În acest context, educația adulților este un instrument crucial de a aborda aceste turbulențe dar și de a promova incluziunea și coeziunea socială.

Eforturi pentru reducerea decalajului față de media UE

În Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ se relevă că, potrivit datelor furnizate de Eurostat cu privire la rata de participare a adulților la activitățile de învățare, în anul 2019, doar 1,3% dintre adulți din România cu vârste cuprinse între 25 – 64 ani, au avut o experiență recentă (ultimele 4 săptămâni) de învățare, reprezentând cel mai scăzut nivel din UE, și semnificativ sub media de 10,8% a UE (conform datelor din 2020 ale Comisiei Europene).

În 2020, România a continuat să aibă cea mai scăzută participare a adulților la activitățile de învățare față de celelalte state membre (1%) și să se situeze cu mult sub media UE de 9,1%. În 2021, procentajul populației cu vârsta cuprinsă între 25 – 64 de ani care participă la educație sau formare a înregistrat un salt față de anii anteriori (4,9%), dar a rămas la în continuare cu mult sub media europeană (10,8%). Și în anul 2022, rata populației adulte, din aceeași categorie de vârstă, care a avut o experiență recentă de învățare s-a îmbunătățit cu 0,5 puncte procentuale față de anul precedent (5,4%), dar cu un decalaj semnificativ de 6,5 puncte procentuale în comparație cu media UE (11,9%).

„Nivelul scăzut de participare la învățarea în rândul adulților a condus la deficite persistente de competențe, ceea ce împiedică creșterea economică și îngreunează adaptarea României la o piață a forței de muncă aflată în schimbare rapidă în era digitală. În plus, numărul mic de locuri de muncă ce necesită un nivel scăzut de competențe disponibile în țară reprezintă un motiv de îngrijorare pentru perspectivele de carieră ale celor care se află deja pe piața forței de muncă (sau care doresc să intre pe această piață), subliniind și mai mult nevoia de perfecționare a populației active“, subliniază inițiatorii proiectului în Nota de fundamentare.

MMSS a organizat în ultimii ani mai multe întâlniri și consultări cu angajatori, furnizori de formare profesională, parteneri sociali, agenții de ocupare teritoriale, ONG-uri etc. prin care au fost evidențiate o serie de probleme și arii de intervenție în domeniul competențelor, și care, sintetic, exprimă faptul că trebuie să se echilibreze oferta de formare cu cererea pieței muncii și că este nevoie de promovarea unei noi culturi a învățării, menită a evidenția relevanța competențelor de bază pentru toți și a acumulării continue de cunoștințe, aptitudini și abilități relevante, la toate nivelurile, în contexte de învățare formală, non-formală și informală, pe tot parcursul vieții. 

Învățarea pe tot parcursul vieții, un deziderat fundamental

Strategia națională pentru formarea adulților 2023 – 2027 propune alinierea acțiunilor și măsurilor de politici privind piața muncii, educația, formarea, cercetarea, dezvoltarea într-un mod coerent și convergent, pentru a oferi tuturor adulților acces la consiliere, calificare specializare/perfecționare a competențelor necesare pentru tranzițiile actuale și răspuns la provocările actuale, într-o manieră echitabilă și incluzivă, astfel încât nimeni să nu fie exclus.

Obiectivul general al Strategiei este creșterea ratei de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții astfel încât, până la sfârșitul anului 2027, aceasta să ajungă la 12%, prin intensificarea și îmbunătățirea furnizării de oportunități de învățare formală, nonformală și informală.

Îndeplinirea obiectivului general se va realiza prin direcții de acțiuni și măsuri incluse în obiectivele specifice ale Strategiei, care urmăresc întărirea cooperării instituționale între actorii interesați, optimizarea tuturor ofertelor de învățare, promovarea unei noi culturi a învățării, menită a evidenția relevanța competențelor de bază pentru toți și a acumulării continue de cunoștințe, aptitudini și abilități relevante, la toate nivelurile, respectând standardele de calitate cerute de piața muncii precum și dezvoltarea de noi competențe în conformitate cu dinamica economiei.

Cinci obiective specifice

Obiectivele specifice ale Strategiei sunt:

1. Intensificarea rolului partenerilor/parteneriatelor pentru susținerea și dezvoltarea cadrului strategic de formare profesională a adulților;
2. Îmbunătățirea ofertelor personalizate și specifice de învățare;
3. Facilitarea accesului adulților la dobândirea de competențe pe tot parcursul vieții, prin crearea unei culturi a învățării;
4. Asigurarea calității în sistemul de formare profesională a adulților și promovarea incluziunii și echității sociale în învățarea pe tot parcursul vieții;
5. Dezvoltarea competențelor verzi și digitale ale adulților.

Direcțiile de acțiuni stabilite pentru fiecare obiectiv sunt următoarele:

♦ Direcții de acțiuni pentru obiectivul specific 1: ▪ actualizarea/îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional privind intensificarea rolului partenerilor/parteneriatelor în formarea adulților; ▪ dezvoltarea capacității instituțiilor și furnizorilor de formare de a furniza oportunități de învățare; ▪ cooperarea crescută a actorilor implicați în procesul de formare profesională a adulților.

♦ Direcții de acțiuni pentru obiectivul specific 2: ▪ extinderea tipurilor de rute de formare (parcursuri flexibile de învățare); ▪ pilotarea introducerii conturilor individuale de învățare; ▪ intensificarea și extinderea serviciilor de management al carierei; ▪ acordarea de stimulente angajatorilor care organizează formare pentru proprii angajați.

♦ Direcții de acțiuni pentru obiectivul specific 3: ▪ dezvoltarea unei culturi a învățării și conștientizarea adulților privind beneficiile formării pe tot parcursul vieții; ▪ modularizarea programelor de formare; ▪ operaționalizarea creditelor transferabile; extinderea serviciilor de evaluare a competențelor dobândite anterior prin introducerea de noi instrumente de evaluare; ▪ acordarea de stimulente persoanelor adulte pentru a participa la formare.

♦ Direcții de acțiuni pentru obiectivul specific 4: ▪ profesionalizarea formatorilor, instructorilor, evaluatorilor, specialiștilor; extinderea mobilității externe a cursanților și formatorilor folosind programul ERASMUS+; includerea de stimulente pentru eliminarea barierelor în participarea la formare pentru cei vulnerabili; ▪ dezvoltarea sistemelor de asigurare a calității la furnizorii de formare și instituțiile cu atribuții în formarea adulților.

♦ Direcții de acțiuni pentru obiectivul specific 5: ▪ includerea competențelor verzi și digitale în toate programele de formare/standardele ocupaționale; ▪ extinderea furnizării formării pentru dobândirea de competențe digitale și verzi.

Pentru fiecare direcție de acțiuni au fost propuse o serie de măsuri care sunt precizate în Planul de acțiuni care este parte din Strategia națională pentru formarea adulților 2023 – 2027.

Acțiunile propuse prin Strategie sunt în acord cu Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021 – 2030), Agenda europeană pentru învățarea adulților și, respectiv, Agenda socială reînnoită, precum și cu acțiunile propuse prin Pilonul European al drepturilor sociale și prin recomandările Consiliului privind educația și formarea profesională, competențele-cheie, inițiativa Upskilling Pathways, validarea competențelor etc.

Perioada de implementare a Strategiei este 2023 – 2027, astfel încât să se poată corela măsurile cuprinse în aceasta cu celelalte măsuri cuprinse în Programul Educație și Ocupare 2021 – 2027, precum și cu alte finanțări din fonduri europene nerambursabile care vor fi accesate în perioada de programare 2021 – 2027.

Pentru realizarea celor cinci obiective specifice și a direcțiilor de acțiune, Strategia propune un plan de acțiune multianual, cu măsurile care se implementează în perioada 2023 – 2027. În vederea eficientizării implementării, măsurile planificate se operaționaliză prin planuri anuale de acțiuni, cu luarea în considerare a noilor provocări cu care se confruntă forța de muncă, precum și a contextului strategic național și european, respectiv prin preluarea acțiunilor restante.

Planurile anuale de acțiuni vor fi elaborate de MMSS, pe baza contribuțiilor instituțiilor/entităților implicate. În cadrul planurilor anuale de acțiuni se vor stabili și valori pentru indicatorii aferenți măsurilor asumate prin Strategie.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)