Gradul de absorbţie a fondurilor europene gestionate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) este, la ora actuală, de peste 55%, iar cu prefinanţarea pe care a primit-o România în anii 2015 şi 2016 depăşeşte 59%, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros. „Plăţile efectuate până la data de 5 decembrie au un grad de absorbţie de 55% şi dacă adăugăm şi prefinanţarea care s-a dat în 2015 şi 2016 gradul de absorbţie este de 59%. Dar mai avem încă trei ani, 2020, 2021, 2022, ca să cheltuim toţi banii alocaţi, dacă luăm în calcul N+2, deşi sperăm chiar la N+3. Pe de altă parte, avem peste 100 de milioane de euro proiecte din exerciţiul financiar 2007-2013 pe care le-au lăsat deoparte. Asta a găsit auditul de la Comisia Europeană”, a precizat ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor privind absorbţia fondurilor europene furnizate de MADR, suma totală plătită beneficiarilor se ridică la 5,22 miliarde de euro, din care 2,86 miliarde de euro pe măsurile de investiţii şi 2,36 miliarde de euro pe măsurile care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă.

Oros susţine că au fost identificate mai multe sume necheltuite din cadrul PNDR 2014-2020 care sunt în proces de negociere cu Comisia Europeană pentru a putea deschide anul viitor noi sesiuni de depunere de proiecte. „Am identificat 40 de milioane de euro care vor fi realocaţi pentru sprijinirea tinerilor fermieri şi aici putem să mergem mână în mână şi cu nişte măsuri pe ADS.(...) Vrem să îi ajutăm real pe tinerii fermieri şi să le dăm şi teren”, a precizat ministrul.

Una dintre modificările PNDR 2014-2020 vizează realocarea către submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a sumei de 40 milioane euro şi are ca scop continuarea sprijinului acordat instalării tinerilor fermieri avându-se în vedere faptul că alocarea iniţială a sM 6.1 a fost epuizată, iar în România se înregistrează în continuare cel mai mic număr de tineri agricultori din numărul total de manageri de fermă (3,1% faţă de media la nivel european de 5,1% în 2016). „MADR intenţionează ca urmare transmiterii, negocierii şi agreării cu serviciile Comisiei Europene a modificării propuse, lansarea unei noi sesiuni în cadrul sM 6.1 în primul trimestru al anului 2020, cu o alocare de circa 40 de milioane de euro”, se arată în documentul MADR transmis Agerpres.

Alocarea financiară din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), acordată României pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014-2020, este de 8,13 miliarde de euro. La aceasta se adaugă contribuţia naţională de la bugetul de stat, în valoare de 1,31 miliarde de euro, astfel că toate fondurile aferente PNDR 2014-2020 se ridică la 9,44 miliarde de euro.

PNDR 2014-2020 conţine atât măsuri prin care se finanţează proiecte, care se derulează pe principiul apelurilor de proiecte, cât şi măsuri care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă, respectiv animale. Implementarea acestora se derulează pe baza cererilor depuse în cadrul Campaniilor anuale de depunere a cererilor de plată.

Potrivit datelor MADR, valoarea totală a alocării publice 2014-2020 aferentă (sub)măsurilor derulate pe principiul depunerii de proiecte, respectiv pentru investiţii, este de 5,84 miliarde de euro, unde s-au contractat proiecte în valoare publică de 5 miliarde de euro, iar cuantumul plăţilor efectuate până la această dată este de 2,86 miliarde de euro.

De asemenea, valoarea totală a alocării publice 2014-2020 aferentă măsurilor ce se derulează pentru plăţi compensatorii, principiul depunerii anuale a cererilor unice de plată, se ridică la 3,6 miliarde de euro, suma plătită efectiv beneficiarilor până la data de 5 decembrie fiind de 2,36 miliarde de euro, plăţi aferente campaniilor 2015-2019.

Datele Ministerului Agriculturii arată că alocările anilor 2015, 2016 şi 2017, cu termen de dezangajare 31 decembrie 2018, 31 decembrie 2019 respectiv 31 decembrie 2020 s-au consumat în totalitate, iar alocarea anului 2018 cu termen decembrie 2021 este consumată în proporţie de 13%. „La nivelul întregului program (proiecte şi angajamente de mediu şi climă) gradul de absorbţie FEADR calculat pe bază de plăţi efectuate (rambursări) este 55,21%. Dacă se adaugă şi prefinanţarea pe care a primit-o România în anii 2015 şi 2016, gradul de absorbţie FEADR este de 59,21%”, se arată în document.