Ministrul Agriculturii: Regulamentele pe baza cărora definitivăm Programul Național Strategic sunt așteptate cel mai devreme la 10 decembrie 2021
Telex » Știri 15 noiembrie 2021
Regulamentele pe baza cărora definitivăm Programul Național Strategic (PNS) sunt așteptate cel mai devreme în 10 decembrie 2021, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, menționând că s-a întârziat foarte mult negocierile pe regulamente la nivelul instituțiilor europene, relatează Agerpres. „Pentru că paradigma Politicii Agricole Comune s-a schimbat radical cu această strategie Green Deal și cu cele două strategii subsecvente «Farm to Fork» și «Biodiversitate», pentru că s-a dorit o reformă majoră, cel puțin din perspectiva eligibilității și, anume – se trece de la conformitatea plăților la performanța utilizării fondurilor, din cauza crizei Covid, s-au întârziat foarte mult negocierile pe regulamente la nivelul instituțiilor europene. (...) Din Parlamentul European au venit foarte multe lucruri legate de ambițiile de mediu și climă. De aceea, negocierile au fost foarte dure și au întârziat. Înseamnă că regulamentele de bază, pe baza cărora se scriu regulamentele secundare, pe baza cărora definitivăm noi Programul Național Strategic, sunt așteptate cel mai devreme în 10 decembrie 2021. Asta este promisiunea. Asta înseamnă că, în paralel, statele membre elaborează Programul Național Strategic, comisia dezvoltă aplicația IT în care trebuie elaborat și apoi transmit Programul Național Strategic, iar noi, aici, în toată luna noiembrie, împreună cu mediul asociativ, lucrăm la consultări”, a menționat Adrian Oros, la o conferință de presă.
Ministrul Agriculturii a subliniat că „sunt 12 grupuri de lucru, 160 de entități, de asociații care participă - și sunt programate 17 întâlniri cu aceste grupuri de lucru”.
„Toate acele 160 de entități care intră în grupurile de lucru au fost stabilite la începutul anului trecut și erau acele entități care au dorit”, a mai spus Adrian Oros. Acesta a subliniat că noua Politică Agricolă Comună va avea la dispoziție în următorii șapte ani 365 de miliarde euro, „un buget diminuat față de perioada 2014-2020 din trei motive: Brexitul, o contribuție diminuată și două alocări mai importante: pentru apărare și pentru coeziune socială”.
„Ca atare, bugetul alocat Politicii Agricole Comune a fost diminuat pentru toate statele. România are pentru această perioadă 2021- 2027 suma de 21,65 miliarde euro cu următoarea componentă: Pilonul I - 13,6 miliarde euro, pentru măsurile de piață - 363 milioane de euro, pentru dezvoltare rurală Pilonul II - 6,9 miliarde euro, la care s-a adăugat această facilitate Next Generation în valoare de 700 milioane euro pentru că în această jumătate finală a anului 2021 am lansat deja programe și măsuri de 3,2 miliarde euro, restul de 3 miliarde fiind plăți directe - pentru ceea ce discutăm ca PNS 2023-2027 au mai rămas 15,9 miliarde euro. Structura este următoarea: plățile directe 9,98 miliarde euro, bugetul de intervenții sectoriale - 0,26 miliarde euro, iar bugetul de dezvoltare rurală - 5,6 miliarde euro”, a adăugat ministrul Agriculturii.
În ceea ce privește alocările care au fost simulate ținând cont de regulamente, Adrian Oros a precizat că plata de bază este de 4,7 miliarde euro (Pilonul I), eco-schemele, care înseamnă 25% și sunt tot din partea de bază - 2,4 miliarde euro, plata redistributivă în varianta 10%, 998 milioane euro, plățile cuplate care se acordă pentru domeniile aflate în dificultate - maximum 15% atât în sectorul vegetal, cât și în sectorul animal și plăți pentru tinerii fermieri. Ministrul a amintit și de „intervenții sectoriale pentru sectorul vitivinicol și pentru sectorul apicol”. Totodată, Adrian Oros a subliniat că, pentru Pilonul II, 35% se duc către măsurile de mediu, climă, respectiv bunăstarea animalelor, iar la programul Leader ajung 10% (minimum era 5%).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara