România are circa 200 de orașe mici și aproximativ 1.200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă, fiind nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face față costurilor de funcționare din cauza veniturilor locale insuficiente, a afirmat, la un eveniment de profil, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian Veștea, citat de Agerpres. "În țara noastră, există circa 200 de orașe mici și aproximativ 1.200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. Acestea sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face față costurilor de funcționare din cauza veniturilor locale insuficiente. Cu alte cuvinte, cheltuiesc mai mult decât produc și extind problemele lor în corpul deja greoi al administrației statului. Mai mult decât atât, în peste jumătate din administrațiile locale, veniturile nu reușesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile. Acesta este un semn că multe dintre comunitățile noastre luptă pentru a se menține pe linia de plutire", a afirmat Adrian Veștea, la conferința cu tema "O perspectivă critică asupra rolului educației în incluziunea și reziliența financiară în România".

Potrivit acestuia, situația nu este neapărat mai bună nici în rândul municipiilor care nu sunt reședință de județ, pentru că din cele 62 de astfel de municipii 56 se confruntă cu aceleași provocări financiare, având nevoie de echilibrare de la bugetul central.

În ceea ce privește municipiile reședință de județ, acestea par să aibă o situație financiară mai stabilă, în condițiile în care doar 9 din cele 40 de municipii reședință de județ au nevoie de suport financiar extern pentru a-și echilibra bugetul.

Ministrul Dezvoltării a subliniat că, pe fondul creșterii prețurilor la utilități și la materiale, autoritățile administrației publice locale sunt uneori în imposibilitatea de a asigura funcționarea aparatului de specialitate, a serviciilor publice din subordine, cu finanțarea proiectelor cu fonduri nerambursabile sau cu finanțare din programe naționale aflate în implementare, precum și plata unor cheltuieli stabilite prin hotărâri judecătorești.

"La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației astăzi sunt înregistrate solicitări de alocare de sume din bugetul de rezervă bugetară, la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor cheltuieli curente și de capital, în sumă totală de aproape 1 miliard lei, pentru 122 de localități din cele 27 de județe. Cantitățile foarte mari de precipitații căzute în prima parte a anului în 26 de județe au generat inundații, alunecări de teren, au afectat infrastructura hidrotehnică, terasamentele și malurile de apărare, structura drumurilor județene, drumurilor comunale, podurilor, podețelor și digurilor, a sistemelor de alimentare cu apă, dar și a multor școli și sedii de primării", a mai spus ministrul.

În acest sens, sunt înregistrate solicitări de alocare de sume din bugetul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2023, pentru unități administrativ-teritoriale afectate de calamități naturale, în sumă totală de peste 2 miliarde de lei pentru 597 de localități.

"O parte din răspunsurile la situațiile prezentate mai sus ar putea deriva și din educația financiară precară pe care o avem la nivelul societății și, de aceea, consider dezbaterea de astăzi atât de importantă. Și noi, administrațiile publice locale, dar și centrale, ne recrutăm angajați, colaboratori și experți tot din rândul populației generale și înțelegem cât de important este să avem o bază largă de selecție, care să fie la un nivel decent de pregătire", a adăugat demnitarul.

Potrivit acestuia, există și oameni bine pregătiți, respectiv "unii administratori care au făcut minuni în localitățile pe care le gestionează", doar că într-o societate integrată european, occidental, "în România aceste minuni ar trebui să fie o normalitate".

"Cum facem să transformăm minunile în normalitate? O parte din răspunsul la această întrebare este legat de o decizie foarte mult așteptată și necesară pentru o administrație mai eficientă: reorganizarea administrativ-teritorial a României. Am susținut și susțin ideea unei administrații mai suple, mai eficiente, cu mai puține UAT-uri (unități administrativ-teritoriale, n.r.). Consider că reorganizarea administrativ-teritorială și regionalizarea ar putea contribui la consolidarea capacității administrative la nivel local și dezvoltarea de proiecte strategice pe termen lung. Privind din perspectiva cetățeanului, consider că un cetățean mai bine pregătit din punct de vedere financiar poate pune o mai mare presiune pe administrația publică locală să cheltuie banii corect și eficient", a susținut Adrian Veștea.

Ministrul Dezvoltării a subliniat că orașele mari, în care populația are acces la educație generală de bună calitate mai ușor, sunt mai performante din punct de vedere al execuției bugetare. "Educația financiară poate avea un impact semnificativ asupra actului administrativ, în special, atunci când aceasta este introdusă de la vârstele fragede. Cetățenii educați financiar pot lua decizii mai bune, pot contribui mai eficient la economie și pot avea un stil de viață mai stabil din punct de vedere financiar", a punctat ministrul.

În opinia sa, este necesar să înțelegem și să acceptăm că educația financiară nu este doar pentru cei care vor să fie bogați și foarte bogați, ci este foarte importantă și pentru a avea un trai decent.

"Astăzi, poate că suntem mai săraci, tocmai pentru că nu a contat foarte mult educația financiară și, chiar mai îngrijorător decât atât, în ultima perioadă observ că nu mai prea contează nici măcar educația generală de bază. (...) Ne confruntăm cu o lacună gravă în înțelegerea fundamentală a conceptelor financiare la nivel individual, iar această situație se propagă în rândul administrației locale și naționale. Administrațiile locale se află în linia întâi în relația cu cetățenii. Ele cunosc nevoile, aspirațiile și provocările comunităților pe care le reprezintă, dar pentru ca ele să poată răspunde adecvat acestor nevoi este esențial ca resursele financiare să fie gestionate cu înțelepciune, eficiență și responsabilitate", a adăugat ministrul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)