Până la mijlocul anului viitor, cel mai târziu, va fi realizată o identitate digitală și un nou mod prin care cetățenii vor fi identificați prin recunoaștere digitală, a declarat ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, la a XV-a reuniune a Grupului de Lucru EUROSAI IT, relatează Agerpres. „Sunt și lucruri pozitive când vine vorba de România zilelor noastre. Dacă ne uităm la economia digitală și la indexul DESI (digital economy and society index, n.r.), așa cum am spus, suntem ultimii, dar suntem pe locul 4 în Europa când vine vorba de numărul absolvenților de IT. Suntem pe poziția a treia când vine vorba de numărul specialiștilor IT care sunt femei. Și cred că acesta este un lucru bun. Și în același timp vreau să vă spun și partea negativă. Deși suntem pe poziția a 4-a când vine vorba de absolvenți IT, suntem ultimii în Europa când vine vorba de specialiști IT. Adică mulți din experții noștri odată ce termină facultatea pleacă în căutarea unor oportunități mai bune în străinătate. Și asta trebuie să schimbăm pentru că așa cum s-a spus deja: dacă nu ai oamenii care să realizeze aceste procese, care să le îndeplinească, atunci nu ai cum să obții un progres. Ei bine, ce facem în acest sens? Pornim de la primul pas care este esențial, și anume identitatea digitală. Trebuie să ai o identitate digitală pentru fiecare cetățean pentru a oferi servicii publice digitale. Pentru că altfel statul nu poate să garanteze că eu sunt într-adevăr persoana care solicită un anumit serviciu. Așa că până la mijlocul anului viitor, cel mai târziu, vom avea o identitate digitală și un nou mod prin care să-i identificăm pe cetățeni prin recunoaștere digitală”, a spus Sebastian Burduja.

El a menționat că este vorba despre tehnologia de ultimă generație, precizând că sunt alte țări care au experimentat fiecare pas al procesului, însă România va trece direct la tehnologia de recunoaștere facială.

De asemenea, până la finalul lui 2023 românii vor putea să-și înmatriculeze mașina în format digital și astfel nu vor mai fi nevoiți să treacă pe la diferite birouri și vor economisi timp, a transmis ministrul.

Al doilea proiect major este reprezentat de cloud-ul guvernamental, o investiție masivă, de aproximativ 600 de milioane de euro, care se va realiza prin PNRR. Sebastian Burduja a explicat că cea mai mare parte a administrației centrale va fi trecută în cloud, „un loc sigur pentru datele cetățenilor”.

Potrivit sursei citate, una dintre caracteristicile incluse în cadrul legislativ adoptat care guvernează cloud-ul constă în menționarea în lege a faptului că atunci când statul accesează datele cetățenilor aceștia vor fi notificați în timp real. Ei vor afla cine le accesează datele, când și din ce motiv, respectiv temeiul juridic pentru acel acces.

De asemenea, Sebastian Burduja a menționat și legea privind interoperabilitatea care schimbă paradigma și le spune instituțiilor statului că „nu ele sunt proprietarii datelor, ci cetățenii”, și trebuie să transfere aceste date către alte instituții guvernamentale.

A treia componentă majoră o reprezintă Coaliția Națională pentru Competențe Digitale. Ministrul Digitalizării a subliniat că în România 80% dintre gospodării au acces la internet, 13 milioane dintre români accesează internetul în fiecare zi, dar 10 milioane nu au competențe digitale elementare. El a explicat că 10 milioane pot folosi internetul pentru divertisment sau alte scopuri, dar acesta nu este „un instrument de productivitate”.

Nu în ultimul rând, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării a subliniat că 100 de milioane de euro din fondurile europene pentru următoarea perioadă de programare vor fi folosiți pentru a crea un hub național pe inteligență artificială. Acesta „va aduce laolaltă inteligența din diaspora și mințile care sunt în țară”. Prin acest hub se va face cercetare avansată pe IA (inteligență artificială, n.r.), iar rezultatele vor fi transferate către tehnologie.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)