Statul român trebuie să se adapteze nevoilor companiilor și oamenilor, iar problema este de a oferi servicii foarte bune și simplu de utilizat, a declarat, la o conferință de specialitate, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, citat de Agerpres. "Cred că deviza ar trebui să fie una foarte simplă, și anume că trebuie să facem, pe de o parte, alfabetizare digitală, acolo unde este cazul, dar pe de cealaltă parte trebuie să pregătim mai degrabă statul să se adapteze nevoilor companiilor și nevoilor oamenilor. Nu sunt de vină oamenii și companiile că nu se pot adapta la ceea ce oferă astăzi ca infrastructură și ca interfață statul român, ci mai degrabă e problema noastră, a statului român, de a oferi oamenilor servicii foarte bune și foarte simplu de utilizat și de accesat. Nu doar a avea o infrastructură, arhitectură, care să susțină acest element important, ci trebuie să fie și o formulă în care omul poate să fie aproape de această utilizare pe modelul chiar al unor zone de rețele sociale. Această tranziție poate să aducă o foarte bună conectivitate pe de o parte între serviciile publice, pentru că nu vom putea să vorbim de conectivitate până când nu vom avea cu adevărat servicii publice de calitate", a spus ministrul.

Potrivit acestuia, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă o oportunitate uriașă pentru România, ce poate sta la baza oricărui sistem de digitalizare. "Se vorbește foarte mult despre acele jaloane din PNRR. În momentul de față suntem, în cea mai mare parte, în grafic, ca să găsim soluțiile prin care să aducem tranziția către îndeplinirea obiectivelor din PNRR în cel mai scurt timp posibil. PNRR reprezintă o oportunitate uriașă, pentru că vorbim de acea arhitectură care poate să stea în spatele oricărui sistem mare de digitalizare a României, atât infrastructura hard, cât și infrastructura soft. Vreau să mai spun un detaliu care cred că e cel mai important: nu putem să punem toată sarcina doar în zona administrației centrale și locale. Așa cum spunea și Clausewitz (Carl Philipp Gottlieb von Clausewitz, n.r.), suntem ca o masă cu trei picioare, iar aceste trei picioare importante ale mesei, pe de o parte sunt reprezentate de către stat, pe cealaltă parte sunt reprezentate de către mediul economic, tot ceea ce înseamnă ecosistemul economic, cealaltă parte reprezentată de universități, zona de cercetare, zona de știință. Oricât am încerca să rezolvăm această ecuație, nu vom putea decât împreună. Din acest punct de vedere vreau să exprim toată deschiderea din partea ministerului, a mea personală, a întregii echipe pe care o am acolo, înspre o zonă de dialog constructiv, în care să punem împreună resurse, idei și sunt convins că doar în această formulă vom reuși cu adevărat să ducem mai departe acest proiect și să fim un model de succes, cum este Estonia sau cum mai nou în zona serviciilor publice este Republica Moldova", a precizat demnitarul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)