Ministrul Economiei: Avem un milion de euro pentru programul geologic
Telex » Știri 26 iulie 2019
Ministerul Economiei intenţionează să dezvolte programul geologic de analizare a resurselor minerale rare ale României, cum ar fi substanţele folosite pentru maşinile electrice, pentru că altfel România o să ajungă în situaţia să piardă resursele minerale în favoarea companiilor străine în loc să dezvolte fabrici care să le proceseze, a declarat ministrul Economiei, Niculae Bădălău, citat de Agerpres.
Ministrul Economiei şi-a exprimat nemulţumirea pentru faptul că licenţele de exploatare pentru minereuri le obţin companiile străine. „Au început să apară şi la noi şi (automobilele, n.red.) electrice. Ei, partea aia de acumulare de energie, bateriile, cum le numim noi impropriu, alea folosesc materiale extrem de rare şi de complicate, pe care România nu ştie dacă le are sau nu le are. Toate explorările le fac firmele străine, licenţa de exploatare o să o ia tot ele, şi ne trezim la un moment dat că toată lumea ia resursa din România şi că România nu are nicio fabrică, având resursa! Şi sunt (ţări, n.red.) care nu au resursa, dar au fabrici de genul ăsta”, a afirmat Niculae Bădălău.
El a explicat că Ministerul Economiei intenţionează să dezvolte acest program de identificare a resurselor minerale rare împreună cu geologi universitari români şi cu specialişti ai Academiei Române. „Cu dânşii (profesorul de geologie Emil Constantinescu, n.red.) putem face acel program geologic, şi am avut foarte multe discuţii şi la Academia Română, pentru că, indiferent cât îi dăm noi sau nu îi dăm importanţă, în ultimii ani se vor accelera aceste acţiuni, şi România trebuie să fie pregătită să ştie ce resursă are, să ştie ce deţinem. Noi ştim de aur, cupru şi încă câteva care au fost cercetate până în 1990. După 1990 s-a cam încheiat cu subiectul acesta”, a explicat Bădălău.
Ministrul Economiei a estimat că România va avea o mare problemă când companiile străine vor veni să caute resurse minerale rare. „Acum au apărut materiale noi, care în 1990 nici nu se ştia că există, pentru că ele nu erau necesare în industrie. În acest moment există materiale care sunt şi 50.000 de euro kilogramul. Vă daţi seama ce beneficii ai, la o exploatare. Dar nu neapărat beneficii ca valoare brută, ci beneficiul pus în operă. (Trebuie, n.r.) discutat mai departe ce vrei să faci cu el, un microcip, totul să se fabrice, să încercăm să îl producem la noi. Altfel vom avea o mare problemă, vom avea o problemă că vor veni companiile mari, care şi-au dezvoltat industrie de baterii auto, ce vă povesteam, ştiţi foarte bine că din 2021 sau din 2022 intră nebunia cu Bruxelles-ul, în care sunt foarte clar normele de CO2 la automobil. Şi atunci asta e cauza pentru care marii producători de automobile, şi e o industrie extrem de mare, caută soluţii”, a declarat Niculae Bădălău.
Ministrul Economiei a arătat că, în acest an, este un buget de un milion de euro pentru programul geologic de la Ministerul Economiei. „Eu vorbesc despre programul geologic din cadrul Ministerului, pe care noi îl bugetăm. Anul acesta avem un milion de euro pe el, încercăm la rectificare să mai punem, şi cu această zonă să mergem să cercetăm. Vă dau un exemplu, mergem la Baia Mare, şi vedem, în afară de aur, cupru şi argint sau ce materiale mai sunt, dacă le avem şi pe acestea nu au fost verificate dacă sunt. Nu ştim dacă le avem, dacă întrebaţi pe cineva nu ştiu să spună zona, cât e... Prin tabere putem face lucru ăsta, şi avem o colaborare mai bună şi cu studenţii, prin diferite institute de cercetare, care sunt din ce în ce mai puţine, aproape inexistente în România”, a afirmat ministrul.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național