România are una dintre cele mai moderne legislații de securitate cibernetică din Europa și chiar din lume, cu obligații clare, inclusiv pentru companiile din energie, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres. "Avem una dintre cele mai moderne legislații de securitate cibernetică din Europa și chiar din lume. La Ministerul Digitalizării am avut un jalon în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență - n.r.) care se numea Legea securității cibernetice și, când am preluat acest jalon, care era «orfan de mamă», «orfan de tată» și toată lumea fugea de el pentru că implica modificarea Legilor securității naționale, ceea ce nu reușise nimeni de 10 ani, noi am reușit în patru luni: să închidem acest jalon. Și avem în România o Lege a securității cibernetice și, când spun noi, nu spun doar Ministerul Digitalizării. DNSC (Directoratul Național de Securitate Energetică - n.r.) a avut rol fundamental, Cyberint, STS și celelalte instituții de securitate națională. Și, într-adevăr, pe legea actuală, există niște obligații clare, inclusiv din partea companiilor din energie. Și acum, ca ministru al Energiei, am făcut un task force pentru companiile din energie și le-am dat câteva teme", a spus Sebastian Burduja, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.

El a subliniat că, prin Legea securității cibernetice, 10% din bugetul programelor de cercetare din România, gestionat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, trebuie să meargă în zona de securitate cibernetică.

Pe de altă parte, ministrul a reiterat că există "o trilemă energetică": se vrea o energie sigură, o energie la un preț cât mai accesibil și o energie cât mai verde, însă dintre toate cea mai importantă este securitatea energetică. "Dacă nu se aprinde becul atunci când apăsăm pe întrerupător, nu există calitatea vieții, nu există dezvoltare economică...De aceea, energia este inima economiei și cu siguranță securitatea cibernetică face parte din acest concept de securitate, de energie sigură. Și o vedem folosită, energia, ca armă în noile războaie hibride. De asemenea, întreaga paradigmă din sectorul energetic ne duce către un sistem, cum se spune, în 3 D: descentralizat, digitalizat, decarbonizat. Or, și descentralizarea și digitalizarea ne fac, pe o parte, mai rezilienți, iar de altă parte mai vulnerabili, dacă n-avem grijă de acest aspect al securității cibernetice. El implică multiple aspecte: protejarea infrastructurii critice, monitorizare continuă, actualizări. Aș pune accent pe conștientizare și educație. Și de asta ne-am dat seama și la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Securitatea cibernetică este un lanț în care contează cea mai slabă verigă. De multe ori, ea este un singur utilizator în sistem informatic. (...) Nu există, din păcate, încă mecanisme și DNSC face o treabă genială, dar au o problemă de capacitate și o problemă de nivel de salarizare, care nu s-a reglat nici până acum. Și trebuie făcute aceste sesiuni de pregătire, pentru că, dacă tu, ca funcționar public într-un minister sau, poate, într-o companie energetică, nu știi că nu trebuie să deschizi un email care are un link suspect, poți să pui în pericol întregul sistem", a explicat Sebastian Burduja.

Oficialul a semnalat că, dacă vrem, într-adevăr, să fim siguri din punct de vedere cibernetic, trebuie să acceptăm "să împrietenim statul cu privatul", pentru a ajunge la cele mai bune soluții și sisteme.

"Nu e un domeniu în care statul să le știe pe toate; din contra. Și de unde această mentalitate că statul nu poate să colaboreze cu companiile private? Trebuie să scăpăm de asta, dacă vrem să avem cele mai bune soluții și cele mai bune sisteme. Acum avem și câteva ingrediente de succes. În primul rând, oamenii. Fără ei nu se poate face nimic. Ca ministru al Digitalizării spuneam că sunt cel mai norocos ministru din Guvern. Buget mic, dar în fiecare zi cunosc unii dintre cei mai deștepți oameni din România. Acum, la Energie, pot să spun același lucru sau chiar mai mult decât atât. Energeticienii români sunt printre cei mai deștepți experți din lume. Deci, avem două domenii în care România, cu resursa umană, excelează", a punctat ministrul.

El a menționat că, printre lucrurile care trebuie făcute conform legii, se numără: planul de amenințări, riscuri și vulnerabilități cibernetice; achiziții specifice; raportarea incidentelor către DNSC și alte instituții din zona securității naționale; desemnarea unui ofițer de securitate cibernetică; centrul de reacție rapidă; planul de exerciții cyber cu celelalte instituții.

"Deci, acesta este scopul acestui task force de securitate energetică pe care l-am lucrat, deocamdată informal, la nivelul ministerului, cu viziunea de a avea un SOC - Security Operations Center formalizat și în deplină corelare și cu celelalte instituții, inclusiv cu acea agenție europeană de excelență de securitate cibernetică, pe care tot ca ministru al Digitalizării am reușit să o operaționalizăm la București, după doi ani de zile de întârziere", a mai spus Sebastian Burduja.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)