Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a prezentat elementele restructurării financiare în cadrul unei mese rotunde organizate la Palatul Parlamentului. La dezbatere au participat reprezentanţi ai Academiei Române, Academiei de Studii Economice, mediului de afaceri şi societăţii civile. „Trebuie clarificat că nu discutăm despre o amnistie fiscală. Discutăm despre o restructurare financiară (...). Ideea a pornit de la companiile de stat, pentru care ar fi singura soluţie de salvare. Este o şansă pe care încercăm să o dăm companiilor de stat cu probleme, dar, în acelaşi timp, este corect să aplicăm acelaşi regim şi companiilor private. Este vorba despre un cadru legislativ care propune un plafon de 1 milion de lei împărţit între persoane fizice şi persoane juridice. Actul normativ se referă la măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de 1 milion de lei, bazată pe un plan de restructurare, test al creditorului privat prudent, plată eşalonată şi supraveghere fiscală din partea ANAF pe durata acestei înlesniri”, a afirmat ministrul.

„Prin proiectul de act normativ se propune adoptarea de măsuri pentru asigurarea stabilităţii economice şi a echilibrului bugetar”, precizează MFP, într-un comunicat. Astfel, facilităţile fiscale acordate în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare vizează, pe de o parte, măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, iar, pe de altă parte, anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

Măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt: ▪ înlesniri la plata obligaţiilor bugetare; ▪ conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate la art. 264 din Codul de procedură fiscală; ▪ stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate la art. 263 din Codul de procedură fiscală; ▪ anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora şi care nu poate avea ca obiect obligaţii bugetare principale şi accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat.

În ceea ce priveşte plata obligaţiilor bugetare restante, acestea se vor realiza cu îndeplinirea următoarelor condiţii: ▪ în primul an al înlesnirii, debitorul trebuie să achite obligaţiile bugetare cu termene de plată în anul 2019; ▪ în al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puţin 10% din cuantumul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată; ▪ din al treilea an şi până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, proporţional cu anii pentru care a fost acordată înlesnirea la plată; ▪ plata, în două rate egale, până la datele de 30 noiembrie 2019 şi 30 iunie 2020 a 15% din cuantumul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată dacă debitorii au inclusă în planul de restructurare şi măsura de anulare a 40% din totalul obligaţiilor bugetare principale; ▪ plata până la data de 30 noiembrie 2019 a 15% din cuantumul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată dacă debitorii au inclusă în planul de restructurare şi măsura de anulare a 50% din totalul obligaţiilor bugetare principale.

Potrivit MFP, prin facilităţile fiscale propuse se urmăreşte: ▪ îmbunătăţirea recuperării creanţelor statului de la debitorii aflaţi în dificultate financiară generată de disfuncţionalităţi structurale, ▪ recuperarea obligaţiilor bugetare restante, ▪ îmbunătăţirea mediului de afaceri prin evitarea declanşării falimentului şi salvarea companiilor aflate în dificultate financiară generată de disfuncţionalităţi structurale. Aceste facilităţi fiscale vizează toate persoanele, de drept public sau privat, care înregistrează obligaţii bugetare restante la 31 decembrie 2018, implicit şi întreprinderile mici şi mijlocii, ceea ce conduce la un impact pozitiv asupra acestor categorii de întreprinderi.

Proiectul de act normativ poate fi consultat pe site-ul MFP la rubrica Transparenţă decizională.