Anul 2029 este o țintă viabilă pentru aderarea la euro, dar cea mai importantă este convergența reală despre care foarte puțină lume vorbește, a afirmat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, citat de AGERPRES. „Mi-aș dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situație ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaționist care ne-a scos din orice zona de convergență nominală. Eu cred că aici trebuie să avem o discuție serioasă, instituțional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro și să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce. Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o țintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.). Dincolo de criteriile nominale de convergență pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită față de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc. Cea mai importantă este convergența reală despre care foarte puțină lume vorbește. Convergența reală este cea care îți dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca țară versus alte țări într-o piață unică europeană, cu o monedă unică. Nu mai ai niciun fel de instrument colateral de intervenție pe zona aceasta de echilibru și rămâne propria ta valoare. Valoarea noastră trebuie să se ducă sus pentru ca să putem să intrăm. Este o chestiune de logică. Orice strategie de convergență reală trebuie să se raporteze la ce va însemna competiția peste 5, 6, 10 ani”, a explicat Adrian Câciu.

La jumătatea lunii decembrie 2021, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR) a declarat, la prezentarea ocazionată de lansarea cărții „Capitalism și capitaliști fără capital în România” că toate țintele de aderare la moneda euro au fost ratate, următorul termen fiind anul 2029.

Potrivit Raportul de convergență pe 2020 publicat de Comisia Europeană (CE), aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite uneori și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare.

Concluziile raportului arată că Suedia și Croația îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea prețurilor, Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanțele publice, Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Niciunul dintre statele membre menționate nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea cursului de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (ERM II): este nevoie de cel puțin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro. Astfel, Croația și Suedia îndeplinesc toate criteriile de convergență economică, în schimb nu îndeplinesc criteriul privind cursul de schimb din motivul enunțat anterior.

În cazul României, documentul relevă faptul că țara noastră nu îndeplinește niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv: stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.

Rapoartele de convergență trebuie întocmite o dată la doi ani, independent de aderările posibile la zona euro aflate în curs.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)